joi, 28 martie, 2024

PS Ignatie: „Oricat am cauta tot felul de remedii pentru a ne gasi linistea, Hristos este adevarata si unica sursa de pace si odihna!”

Distribuie:

Publicat:

In fiecare an, in data de 7 august, Biserica o cinsteste pe Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla. Cu acest prilej, Preasfintitul Parinte Ignatie, Episcopul Husilor, a savarsit, cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Parinte Mitropolit Teofan, Sfanta Liturghie, la Schitul „Sfanta Cuvioasa Teodora” – Codrii Pascanilor, ce apartine de Manastirea Sihastria, cu prilejul hramului sfantului asezamant.

Alaturi de Preasfintia Sa, din soborul slujitorilor a facut parte si parintele Vladimir Beregoi, consilier economic si social misionar al Episcopiei Husilor.

In omilia rostita cu acest prilej, Ierarhul Husilor a dezvoltat una din realitatile cu care ne confruntam fiecare, si anume oboseala de natura sufleteasca, psihologica:

„Hristos ne incredinteaza ca atunci cand noi obosim, mai ales din punct de vedere sufleteste, El este adevarata si unica odihna pentru noi. Sunt nenumarate motive pentru care noi decidem sa ne obosim sufleteste. Pacatul, cand acceptam sa vina in viata noastra, este cel care ne epuizeaza, ne vlaguieste toate energiile spirituale.

Un om care accepta pacatul, sub toate formele lui, este un om care decide sa devina obosit. Astazi se vorbeste foarte mult despre oboseala psihica, despre tensiunea care este in fiecare suflet. Tensiunea sau oboseala psihica este generata fie de faptul ca suntem prea acaparati de cele ale lumii de astazi, fie am intrat in caruselul grijilor vietii acesteia, fie avem ganduri in mintea noastra care instaureaza o lume paralela cu cea de langa noi. Obosim tot din cauza noastra, pentru ca nu reusim sa ne gasim momentele de ragaz, momentele de refugiu din calea a tot ceea ce inseamna zgomot, rumoare, vanzoleala, din calea a tot ceea ce ne poate fura linistea launtrica.”

Parintele Episcop Ignatie a radiografiat starea launtrica a omului modern, caracterizata de multa dezordine interioara si neliniste:

„Traim un paradox: dispunem de foarte multe facilitati, din toate punctele de vedere, comunicam mult mai usor, ne folosim de tot ceea ce ne ofera tehnologia in casele noastre. In ciuda acestor facilitati si beneficii pe care ni le ofera tehnica, noi tot suntem oameni obositi. Nu mai reusim sa gasim timpul de care sa ne bucuram, pentru sufletul nostru.

Explicatia o putem intui: in primul rand este dezordinea din noi insine. In general, avem tendinta de a da vina pe factori externi: ca traim intr-o lume rapida, ca timpul este mult mai comprimat. Gasim nenumarate motive externe. Intotdeauna externe!  Aproape niciodata nu reusim sa intram in noi insine si sa vedem daca nu cumva acolo este disfunctionalitatea, daca nu cumva suntem intr-o stare de avarie spirituala si poate avem nevoie de „revizie tehnica sufleteasca”. Cred ca aici este sursa tuturor nelinistilor cu care ne confruntam si care genereaza in sufletul nostru o stare de oboseala. Oboseala psihica atrage dupa sine o stare de surescitare, de nervozitate perpetua. Nu mai avem rabdare, iar fara rabdare, nu mai avem limpezimea mintii care sa ne ajute sa luam deciziile cele mai intelepte pentru infrumusetarea sufletului si a calitatii  vietii spirituale.

Este o mica radiografie a omului de astazi, obosit, chinuit de propriile sale griji, unele reale, iar altele inventate, formand un univers total paralel cu ceea ce este in realitate, fara niciun corespondent cu faptele concrete. Ne chinuim foarte mult! Nu mai avem ragazul sa ne rugam, sa meditam si sa fim atenti cum ne derulam firul sensului vietii noastre.”

Ierarhul Husilor a aratat ca, indiferent de multitudinea ofertelor de castigare a echilibrului sufletesc, Hristos ne ofera solutia reala pentru lipsa noastra de odihna si sens:

„Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi!” (Matei 11, 28). Pericopa evanghelica de astazi ne da solutia: Hristos este adevarata noastra odihna! Oricat am alerga si am cauta tot felul de tertipuri de natura psihologica, tot felul de remedii pentru a ne gasi linistea, Hristos este singura sursa de pace si de odihna pentru fiecare dintre noi. Nimeni nu ne poate darui aceasta stare de odihna a sufletului, asa cum ne-o poate darui Hristos. De ce? Pentru ca Hristos este pacea insasi, este insasi odihna. In Hristos nu este nici cel mai mic firicel de pacat. El este pacea noastra! Oricat de dibaci ar fi cineva din punct de vedere psihologic, oricate strategii ar incerca sa ne puna la indemana pentru a ne gasi linistea sufletului, toate au in spatele lor un om care este atins de pacat. Oricat de mic ar fi acest pacat in sufletul aceluia, nu poate sa dea linistea cea adevarata, asa cum o da Dumnezeu. Unde nu este pacat, este liniste, bucurie. Unde este pacat, este multa dezordine si risipire. Nu mai reusim sa gasim unitatea propriei noastre fiinte pentru ca este atinsa de morbul acesta al diviziunii.”

Totodata, Printele Episcop Ignatie a explicat ca, in pofida facilitatilor de comunicare de care dispunem, starea de neliniste si gol interior se agraveaza atunci cand nu recunoastem ca sursa problemelor este in noi insine:

„Oboseala psihica, sufleteasca, este mult mai greu de indurat decat cea fizica. De multe ori ea se rasfrange si asupra trupului, transmitandu-i multe disfunctionalitati.

Daca am reusi sa ne gasim momentele de ragaz atunci cand suntem in valtoarea multor nelinisti, daca ne-am ruga, am fi mult mai linistiti si am avea mai multa pace.

Avem atatea variante de a ne vorbi unii altora, practic nu mai exista distante, si cu toate acestea, noi nu reusim, in urma comunicarii si a facilitatilor de care dispunem, sa fim mai profunzi unul fata de celalalt, sa instauram o stare de comuniune deplina. Dimpotriva, se creeaza mai multe prapastii intre noi. Nimic din afara noastra nu este de vina, ci noi insine suntem purtatorii starii de debusolare si neliniste. Grav este ca ii contaminam si pe cei din jur. Nelinistea este mult mai contagioasa decat alta boala si face multe ravagii si in sufletul celui de langa noi.”

La final, Preasfintia Sa a aratat ca sfintii, precum Sfanta Teodora de la Sihla, s-au regasit total in chemarea Domului Hristos: „veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi”:

„Sfanta Teodora a trait acest cuvant al lui Hristos in toata deplinatatea si frumusetea lui. S-a dezbarat de pacat, pentru ca stia ca pacatul este marea sursa de neliniste. Asemenea daruri revarsa Dumnezeu celor care cauta odihna in El. Oricat de bun ar fi cineva, nu poti gasi linistea asa cum o gasesti in Hristos. O gasesti in sfinti, pentru ca in ei este plinatatea trairii in Hristos, este Hristos in viata lor. Ei ne pot da aceasta odihna dupa care tanjim, care vine tot de la Domnul, este darul Lui.”

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img