Un reporter al prestigioasei publicaţii britanice The Guardian, Donald McRae, a vizitat-o pe Simona Halep, la Bucureşti, pentru a afla detalii despre viaţa liderului mondial.
Luni, de "Sf. Ion", pe site-ul The Guardian apare, astfel, un amplu interviu cu cea mai bună jucătoare de tenis a lumii, intitulat "Visul meu a fost să fiu cea mai bună. Am făcut totul pentru tenis. Tot ce am făcut în viaţă, până acum, a fost doar pentru tenis. Nimic altceva nu conta. De asta a devenit prea mult, poate. De aceea am suferit. Acum nu mai există presiune. Mă simt mai uşoară. Mă simt mai bine. Nu aş fi fost atât de relaxată dacă nu aş fi câştigat Open-ul Franţei. Mi s-a luat o greutate mare de pe umeri", i-a mărturisit Simona jurnalistului britanic, despre a patra finală de Mare Şlem jucată în carieră şi câştigată, după două ratări la Roland Garros (2014 şi 2017) şi una la Australian Open (2018).
"M-am dedicat sută la sută atât de mulţi ani. Acum, am câştigat un titlu de Mare Şlem şi încep să mă bucur de viaţă mai mult. Îmi place să ies, să îmi fac prieteni. Sunt mai deschisă. Înainte de a câştiga la Paris eram foarte concentrată", mai spune Halep, descrisă de jurnalistul britanic, sugestiv, drept "opusul unei persoane cu o unică obsesie".
"Am experienţă şi de aceea am decis să fiu singură, fără antrenor, timp de patru luni. Vreau să mă simt relaxată. Anul trecut am avut multă presiune, din România, de la persoanele din jurul meu, pentru că toată lumea vorbea despre titlul de Mare Şlem. Desigur, este doar un sport, dar pentru mine a fost totul. De asta am suferit puţin", este explicaţia oferită de Simona pentru decizia de a nu angaja imediat un înlocuitor pentru Darren Cahill.
Primul moment de cotitură al sezonului Simonei Halep a fost parcursul de la Australian Open 2018, început cu o sperietură zdravănă în primul meci, în care românca s-a accidentat la gleznă, continuat cu meciuri-maraton în condiţii extreme şi încheiat cu o vizită de urgenţă la spital, după finală, din cauza deshidratării. "Nu am jucat niciodată un turneu atât de dur şi sper că nu voi mai fi niciodată nevoită să joc unul. A fost un dezastru. Mama mea a fost speriată şi a spus că nu trebuie să mai fac asta niciodată, pentru că a fost prea mult. A fost un avertisment. (Meciul cu Lauren Davis, câştigat 15-13 în turul 3) a fost fantastic, ea a jucat atât de bine şi a avut trei mingi de meci. Dar cred că eu mi-am dorit mai mult victoria. Meciul acela a însemnat mult, pentru că am fost puternică din punct de vedere mental. Am reuşit să stau pe teren atâtea ore", a rememorat Simona Halep drumul spre o primă finală de Mare Şlem în afara zgurii favorite.
"Mi s-a părut că fiecare punct (contra lui Kerber în semifinale) a avut 20 de lovituri, pentru că este o foarte mare luptătoare. Am fost mândră de acel turneu. Nici măcar nu m-am supărat după ce am pierdut în faţa lui Caroline, în finală. Am dat totul. Dar nu mai era energie la sfârşit. După finală, am terminat cu presa în jurul orei 22:00 şi m-au dus la controlul anti-doping. La ora 2:00 am plecat, pentru că nu puteam da proba de urină, întrucât eram deshidratată. Mi-au luat sânge. La hotel am început să tremur şi m-au dus la spital. Mama a fost îngrijorată şi mi-a spus că, dacă ar fi fost în locul meu, ea s-ar opri şi s-ar bucura de viaţă. A fost foarte rău timp de trei luni. Eram epuizată şi nu mă puteam recupera total. Dar sunt mândră că am jucat până la limita mea", a mai spus Simona Halep.
Simona Halep a fost provocată, mai departe, să vorbească despre cea mai mare cumpănă a carierei – finala cedată de la set şi 3-0, la Paris.
"Despre finala de la Roland Garros cu Jelena Ostapenko am curaj să spun că eu am pierdut-o. La final, ea a câştigat-o pentru că a jucat excelent, dar când eşti tânără – pur şi simplu joci. Eu am pierdut-o pentru că nu mi-am putut stăpâni emoţiile. Pentru următoarele trei luni nu pot să folosesc chiar cuvântul deprimată, pentru că ar fi prea mult… Dar am fost tristă mult timp după aceea", a mărturisit Simona.
"Nu mă aşteptam ca Sloane Stephens să joace atât de bine pe zgură, aşa că am crezut că totul va fi pierdut, din nou. Am spus că trebuie să încerc ceva, deci am fost mai agresivă. M-am dus la fileu de trei ori într-un singur game, ceea ce eu nu fac niciodată. Am câştigat game-ul şi am avut încredere, pentru că m-am gândit la anul trecut, în care am fost în frunte şi am pierdut. Chiar credeam atunci. Când am câştigat… Tot ceea ce visasem era real în acel moment. Toţi oamenii pe care îi iubesc erau acolo, iar când am ridicat trofeul şi se cânta imnul naţional a fost cel mai bun moment pe care l-am avut vreodată. Plângeam, pentru că era ceva imens. Poate că va fi cel mai bun moment al meu, ca sportivă. Dar să vedem. Poate că viitorul îmi va da şi mai mult"
Simona Halep, despre pierderea primului set al finalei de la Roland Garros 2018 şi momentul declick-ului, de la set şi 0-2
"Trebuie să îmi găsesc un antrenor. La nivelul acesta, este imposibil să fii singur. Nu ştiu dacă Darren va reveni alături de mine. Sper, pentru că este o persoană minunată şi asta contează cel mai mult", a spus Simona Halep, despre întrebarea momentului – a avea sau a nu avea antrenor.
În discuţia cu "The Guardian", Simona Halep a mai abordat un subiect sensibil, despre care a vorbit de puţine ori: operaţia de micşorare a sânilor, efectuată la 18 ani. "Mie nu mi-a fost frică. Familia mea a fost speriată. Eu nu m-am speriat, pentru că ştiam că trebuie să o fac pentru tenis. Visul meu era doar să fiu cea mai bună. Aşa că râdeam când am fost la doctor. Apoi, am fost mult mai uşoară şi toate problemele mele cu spatele au dispărut. A fost, deci, cea mai bună decizie. Am fost dedicată 100% şi am făcut totul pentru tenis", a mai explicat Simona Halep.
"Uneori, am plâns că nu vreau să intru pe teren, pentru că eram prea timidă. Am fost foarte introvertită. Sunt încă un introvertită. Dar sunt mai deschisă acum. M-am schimbat mult şi sunt mult mai naturală", a spus Simona Halep.
În final, Simona afirmă că, acum, este motivată de "obiective noi. O nouă cale. Bineînţeles că nu sunt ca unii jucători care au câştigat 10 sau chiar 20 de Grand Slam-uri. Dar, să vii din Constanţa, de nicăieri, şi să devii cea mai bună este destul de mult pentru un român şi pentru mine, ca persoană. Acum, mi-ar plăcea să fiu mai bună în Cupa Fed, să visez la titlu şi la Jocurile Olimpice în 2020. De asemenea, vreau să câştig din nou un Grand Slam, să termin din nou numărul 1. Dar nu voi pune presiune asupra mea. Voi mai avea câţiva ani de tenis şi apoi vreau să mă îmbunătăţesc în alte moduri. În 10 ani mi-ar plăcea să am trei copii, o familie frumoasă şi să fiu în afara tenisului – ştiind că am dat totul".
