Traditionala slanina cu ceapa, stropita cu tuica, este o mancare sanatoasa „de la tara”, naturala, fara E-uri si prin urmare mai buna decat meniul celor care locuiesc la oras. Acesta este un mit extrem de gresit, spune Presedintele de Onoare al Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Nicolae Hancu. El sustine ca slanina este extrem de nesanatoasa, chiar daca se consuma cu ceapa si palinca.
“Mitul alimentatiei <> de la tara nu noi l-am creat, ci media. Eu combat puteric aceste lucru spunand ca alimentatia sau sfaturile ce ne trimit la alimentatia bunicilor nu sunt deloc demne de urmat. Eu stiu ce mancau bunicii si cum erau preparate alimentele. Se consumau alimente foarte grase, prajeli gatite in grasimea de porc, se bea lapte de bivolita cu grasimea de doua degete. Gastrotehnia bunicilor era una care pregatea alimente nesanatoase. Nu inteleg de ce se fac aceste trimiteri tot timpul catre o alimentatie ce deloc, deloc nu era sanatoasa”, a declarat, pentru “Adevarul”, profesorul Nicolae Hancu, medic primar diabet nutritie si boli metabolice, specialist in nutritie si Presedintele de Onoare al Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice.
El a explicat, pentru “Adevarul”, de ce este gresit mitul conform caruia “alimentatia de la tara” sau “alimentatia bunicilor” este una sanatoasa. Hancu a explicat ce explicat ce inseamna asa-zisa masa „sanatoasa” slanina cu ceapa si palinca din punct de vedere nutritional.
„Slanina inseamna grasime saturata extrem extrem de nesanatoasa pentru orgaism, chiar daca e cu ceapa si tuica. Nu are nicio legatura cu sanatatea. Taranul roman ce se ducea si lucra de dimineata de la 5 pana apunea soarele, la munca, trebuia sa-si puna ceva de mancare? Isi punea ce avea si el, o bucata de paine, slanina care nu se strica si apa. Sa nu credeti ca bea tuica acolo, pe camp. Eventual o bea acasa, cand sosea”.
Alimentia extremelor
„Cei de la tara care aveau o conditie economica buna mancau nesanatos, iar cei ce nu aveau o conditie economica buna pur si simplu se denutreau. Niciuna dintre variante nu este in regula. O alimentatie sanatoasa asa cum o recomanda nutritionisti astazi, aproape nu exista in urma 50 ani, pentru ca despre aceasta perioada vorbim. Sigur ca veti veni sa spuneti ca taranul avea activitati fizice intense, dar atunci nu existau sali de sport, bazine de inot. Recomandarile pe care medicii le fac astazi si care sunt urmate nu existau atuncu. Ma refer la practicarea sportului, fumatul era la el acasa, la fel si consumul de alcool. In loc de iaurt se consuma iaurt din lapte de bivolita. In casa bunicilor mei laptele de bivolita era considerat un simbol al sanatatii. Azi il mai consuma cineva? Nu”, explica medicul.
Oamenii nu mai fac miscare
Exista totusi coceptia conforma careia la tara oamenii traiau mai mult si erau mai sanatosi. Nicolae Hancu este de parere ca problema omului din ziua de astazi este faptul ca face foarte putina miscare comparativ cu ce se intampla in urma cu 50 de ani. „Sa nu uitam ca in momentul de fata avem posibilitatea , prin tehnologia moderna sa depistam boli ce nu .puteau fi depistate. In anii 60-70, diabetul zaharat avea o frecventa de 1 %, iar acum a ajuns la 11%. Aceste probleme au aparut din cauza ca s-au schimbat conditiile sociale. Inainte, cineva din Bucuresti care voia sa ajunga la Varful cu Dor mergea la gara, lua trenul, ajungea la Sinaia, apoi urca pe jos pana la varf. Acum te duci fara niciun efort cu masina si cu telefericul. Avem telecomenzi, automobile si omul a devenit hipocinetic, adica nu face miscare. Miscarea presupun contractii musculare, iar muschii contractandu-se elibereaza substante extrem de benefice pentru organism”, a sustinut specialistul.
„Nu promovati alimentatia bunicilor”
„Sunt mai multe cercuri vicioase legate de viata omului de astazi, dar dupa o atenta analiza, imi asum respoabilitatea de a ii ruga pe cei din media sa nu promoveze alimetatia bunicilor nostri si nici alimentatia de la tara. Pe de alta parte, cati mai mananca slanina cu ceapa dimineata astazi? Sa fim seriosi. Noi am facut anchete alimentare din care a rezultat ca nu s emai practica acest meniu. Ce spun sudistii despre ardeleni ca <> nu este adevarat. Asta zic ei, dar noi stim ca lucrurile aceste nu mai exista”, explica Hancu.
Romania, la coada in ceea ce priveste consumul de iaurt
Cum trebuie sa fie o dieta de succes
Hancu sustine ca iaurt poate fi consumat cu succes in cadrul unei diete hipocalorice si e asociat cu o reducere a greutatii. Specialistul sustine ca este potrivit si un iaurt cu 3 % grasime. „Eu in cadrul dietelor pe care le recomand, avand in vedere ca am nevoie de aderenta, adica omul sa respecte dieta pe care eu o dau. Se spune <> Raspunsul este: <>. Pentru a o urma trebuie sa-ti placa pentru ca mancarea e o placere si trebuie sa respectam asta. Pe termen scurt, respecti ce zice medicul, poti sa mananci si pietre. Dar eu am nevoie de o dieta ce va fi respectata pe termen lung. Pe termen lung eu trebuie sa dau un aliment ce e agreat, ori iaurtul cu grasime de 3% este cel pe care lumea-l consuma. Daca recomand iaurtul cu zero grasimi sau cel hipolipidic, dupa o perioada nu va mai fi consumat”, a sustinut Hancu. Asa ca e nevoie sa-ti placa dieta pe care o urmezi. Eu prefer sa fac amestec iaurt cu fruct proaspat. Ar trebui sa mancam zilnic 1-2 iaurturi pe zi”, spune el.
Romania – peste media europeana la diabet
Hancu sustine ca media frecventei diabetului in Europ este 8,5 %. “Conform studiului “Predator”, publicat in urma cu doua saptamani, care a vizat populatia din diferite judete din Romania, la persoanele cu varsta de peste 18 ani, frecventa diabetului este peste media europeana – 11, 6% “, a explicat medicul. Una dintre solutiile pentru diminuarea acestui risc este consumul de iaurt. “S-a facut un studiu de risc ce arata ca persoanele ce consuma regulat produse lactate cu continut mic de grasime – iaurt, branza de vaci, smantana slaba- au un risc mai mic cu 24% de a face diabet zaharat. La un consum de 4-5 pahare de iaurt pe saptamana scaderea riscului de a face diabet zaharat este de 28%”, a aratat Hancu.
