Sondajul realizat de Centrul de Sociologie Urbana și Regională – CURS în luna februarie 2021 arată că politicienii din România, fără excepţie, sunt într-un mare deficit de încredere. Chiar şi cei care se bucură de cea mai mare încredere în rândul populaţiei au un nivel de neîncredere dublu.
Potrivit cercetării sociologice, pe primul loc în topul încrederii se află Klaus Iohannis, cu 37% încredere multă şi foarte multă, dar şi cu 63% încredere puţină şi foarte puţină. Pe locul doi şi trei se află Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, cu 25%, şi Ludovic Orban, preşedintele PNL, cu 20%.
Tot la 20% încredere multă şi foarte multă se situează şi George Simion, liderul AUR, care reuşeşte să-i depăşească pe liderul USR, Dan Barna (18%), şi pe premierul Florin Cîţu (17%). Simion are şi potenţial de creştere, având în vedere că 31% dintre respondenţi afirmă că nu îl cunosc. Traian Băsescu, Dacian Cioloş, Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu se află la coada clasamentului, cu procente foarte mari la încredere puţină şi foarte puţină.
Un caz aparte este cel al Ancău Dragu, preşedintele Senatului, care este o necunoscută pentru 63% dintre români.
Topul încrederii în miniştrii Guvernului Cîţu este condus de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă (32%), urmat de Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe (29%). Oarecum surprinzător, pe locul al treilea se află vicepremierul Kelemen Hunor, cu 18% încredere multă şi foarte multă, însă şi cu cel mai mare procent la încredere puţină şi foarte puţină.
Mulţi dintre miniştrii Guvernului Cîţu nu sunt cunoscuţi de electorat, iar dintre cei cu o notorietate mai mare Vlad Voiculescu (16%) şi Sorin Cîmpeanu (16%) beneficiară de o încredere mai mare, în vreme ce Raluca Turcan este abia la coada clasamentului (7%). Notorietarea mai mare vine însă la pachet şi cu un procent mai mare la capitolul încredere puţină şi foarte puţină.
METODOLOGIE
Universul de eşantionare: populaţia adultă rezidentă din România, în vârstă 18 ani şi peste
Volumul eşantionului: 1100 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste
Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%
Metoda de culegere a datelor: metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS
Datele sunt neponderate
Perioada de realizare: 22 – 26 februarie, 2021
