joi, 28 martie, 2024

Spaima lui Petre Daea revine in FORTA – Acum are upgrade si un mot

Distribuie:

Publicat:

Societatea Ornitologică Română anunţă că a confirmat prezenţa unei noi specii cuibăritoare de pasăre sălbatică în România – cormoranul moţat, observat în zona Portului Constanţa. SOR precizează că această specie nu afectează în niciun fel pescăriile de apă dulce, ci foloseşte doar apele marine pentru a se hrăni, după ce ministrul Agriculturii, Petre Daea, a vorbit despre pericolul reprezentat de cormorani pentru acvacultura, scrie News.ro.

Societatea Ornitologică Română (SOR) a confirmat prezenţa unei noi specii cuibăritoare de pasăre sălbatică în România – cormoranul moţat (Phalacrocorax aristotelis). Este cea de-a treia specie de cormoran care cuibăreşte în ţara noastră, după cormoranul mare şi cormoranul mic, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de SOR.

Spre deosebire de aceste două specii, cormoranul moţat nu apare pe apele de interior, ci foloseşte doar apele marine pentru a se hrăni, nu afectează în niciun fel pescăriile de apă dulce.

Conform sursei citate, cormoranul moţat este o specie care apare rar şi în numere mici în România. Cel mai des este întâlnit iarna, când unele exemplare vin din nordul Bulgariei pentru a-şi căuta resurse noi de hrană. Confirmarea cuibăritului a fost făcută în 17 martie 2019 de Emil Todorov, biolog bulgar care lucrează pentru Societatea Ornitologică Română.

"Grupul de păsări care a confirmat cuibăritul a fost observat de mine pentru prima oară în luna ianuarie, în cadrul programului internaţional de monitorizare a păsărilor de apă, MidWinter Counts. Erau 13 indivizi, adulţi şi imaturi, în portul Constanţa. Stăteau grupaţi pe balize. M-a intrigat să văd aşa de mulţi la un loc şi am decis să continui să monitorizez acest grup. Am revenit în luna februarie, pe data de 26 şi am văzut că acum erau zece indivizi, pe aceleaşi balize şi diguri. Ştiam din Bulgaria că primul semn de cuibărire a cormoranilor moţaţi este după mijlocul lunii martie, aşa că pe data de 17 martie am verificat din nou locul unde erau. Deja cormoranii moţaţi cloceau în trei cuiburi", a spus Emil Todorov, citat în comunicat.

Cormoranii moţaţi din portul Constanţa cuibăresc pe structuri de oţel, artificiale, platforme marine de exploatare de gaze sau petrol, acesta fiind un comportament atipic pentru această specie, care de obicei preferă să îşi instaleze coloniile pe maluri stâncoase, abrupte, cu terase, unde să nu poată fi deranjaţi. Cea mai apropiată colonie de cormorani moţaţi se află în nordul Bulgariei, la Capul Kaliakra, pe stâncile de lângă mare.

De acolo, exemplare de cormoran pleacă în fiecare an şi spre litoralul românesc pentru a se hrăni şi ajung, de obicei, la Vama Veche, dar în ultimii ani au fost observaţi şi la Constanţa şi în alte locuri. Cormoranul moţat nu este o specie ameninţată. Populaţia europeană este cuprinsă între 153.000 şi 157.000 de indivizi maturi, dar trendul populaţional este însă, descrescător. În Marea Neagră şi în Marea Mediterană este întâlnită subspecia Phalacrocorax aristotelis desmarestii.

Aceasta este prima semnalare de cuibărit a speciei în actualele graniţe ale României. Pasărea mai este prezentă pe Insula Şerpilor şi în Cadrilater, teritorii care nu mai aparţin de România.

În ianuarie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a vorbit, în Comisia pentru pescuit a PE, despre cormorani, având un discurs incoerent şi nereuşind să răspundă întrebărilor puse de europarlamentari.

"Sunt o serie întreagă de restricţii care vin din abordare conceptuală, a conceptului de natură protejată (…), dar sunt şi momente în care îngrijorarea pescarilor este dincolo de puterea de rezistenţă. A se vedea populaţiile de cormorani. Am discutat cu comisarul Vella, a văzut România. Pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus lui Vela că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulţi. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar", declara ministrul.

"Vă spune un om care înţelege furtuna Brexitului dar înţelege şi furtuna pescarului în momentul în care el se află în raport cu natura şi nu găseşte soluţii pe care să le folosească atunci când nevoia îl împinge şi situaţia o dictează", a fost o altă declaraţie a lui Daea.

Ulterior, Petre Daea a postat pe Facebook un film cu un cormoran mâncând peşti, după ce remarcile sale din Parlamentul European cu privire la pericolul reprezentat de aceştia au provocat ironii şi controverse. "Priviţi-l!", era mesajul care însoţea filmul.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img