Hemoglobina scăzută înseamnă că ai puţine globule roşii, afecţiune numită anemie. Hemoglobina este o proteină care se găseşte în celulele roşii şi care ajută la transportul oxigenului şi substanţelor nutritive în organe şi ţesuturi.
Totodată, hemoglobina are rolul de a transporta dioxidul de carbon de la nivel celular la plămâni, unde este eliminat în aerul atmosferic.
Anemia poate avea la bază deficienţe vitaminice, hemoragii şi diverse boli cronice, de aceea trebuie să faci analiza de hemoglobină dacă prezinţi următoarele simptome pe o perioadă lungă:
Slăbiciune
Oboseală
Ameţeală
Respiraţie greoaie şi scurtă
Dureri de oase
Dureri în piept
Însă analiza hemoglobinei este recomandată şi pentru a monitoriza evoluţia anumitor boli sau pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de anemie sau policitemia vera – o boală rară a celulelor roşii din măduva osoasă, scrie csid.ro.
Hemoglobina scăzută: ce analize trebuie să faci
Nivelul hemoglobinei este determinat prin testarea sângelui, care se recoltează din deget sau din vena din mâna nedominantă, fără o pregătire specială a pacientului, care poate mânca şi bea înainte. Dacă medicul solicită analize mai complexe ale sângelui, este recomandat să nu mănânci şi să nu bei nimic cu 8 ore înainte de recoltare. În cazul copiilor, mostra de sânge se recoltează capilar din deget sau călcâi.
Valorile normale ale hemoglobinei
15-20 g/dL la nou-născuţi (până la o lună)
11-15 gr/dL la bebeluşii mai mari de o lună
11-13 g/dL la copii
14-18 gr/dL la bărbaţi până în 60 de ani şi 12.4-14.9gr/dL la cei peste 60 de ani
12-16 gr/dL la femei până în 60 de ani şi 11.7-13.8 gr/dL la cele peste 60 de ani
În cazul femeilor însărcinate, este important ca hemoglobina să se menţină în limitele menţionate mai sus, deoarece există riscul de naştere prematură, avort sau greutate scăzută a bebeluşului la naştere.
Hemoglobina scăzută: ce poate ascunde
Dacă analizele relevă valori mai mici decât cele normale, înseamnă că eşti anemic. Iar anemia poate fi de mai multe tipuri şi poate avea mai multe cauze, printre care:
Carenţă de fier
Lipsă de vitamina B12
Deficienţă de acid folic
Hemoragii
Diverse tipuri de cancer care afectează măduva osoasă, precum leucemia
Afecţiuni renale
Boli ale ficatului
Hipotiroidism
Talasemie – o boală genetică ce cauzează distrugerea celulelor roşii sau anemia cu celule in seceră
Chimioterapia
Hemoglobina crescută are, la rândul ei, mai multe cauze:
Policitemia vera – o afecţiune în care măduva osoasă produce prea multe glubule roşii
Boli ale plămânilor
Deshidratare
Fumatul excesiv
Traiul la altitudini ridicate
Arsuri
Vărsături repetate
Exerciţii fizice epuizante
Metode care ajută la creşterea nivelului hemoglobinei
Deşi există soluţii prin care poţi creşte nivelul hemoglobinei, este indicat ca mai întâi să descoperi cauza care a dus la această problemă. Cel mai în măsură să facă asta este, desigur, medicul, care îţi poate recomanda ulterior un tratament adecvat.