miercuri, 27 martie, 2024

Traditii si obiceiuri in ce priveste vopsirea oualelor de Pasti! De ce se vopsesc ouale rosii si in care zi din Saptamana Mare

Distribuie:

Publicat:

Ouale rosii de Paste nu pot lipsi de pe masa niciunui crestin la aceasta sarbatoare. Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, existand credinta ca ouale fierte si rosite in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata.

De Paste, la romani, exista obiceiul ciocnirii oualor. Se ciocnesc numai oua rosii dupa un anumit ceremonial, care in comunitatile rurale se pastreaza fara abatere. Ca regula generala, primul care ciocneste este cel mai varstnic barbat de la masa sau o persoana mai in varsta, care ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de un comesean, in timp ce rosteste formula „Hristos a Inviat!”, la care se raspunde cu: „Adevarat a inviat!”.

De Pasti, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori, realizand desene deosebit de inspirate si frumos lucrate, in motive geometrice sau reprezentand plante, animale ori diferite simboluri astrale. Bucovina este recunoscuta pentru traditia — pastrata si in zilele noastre — de a „incondeia” sau „inchistri” oua.

Pentru aceasta operatie se prefera ouale provenite de la pasarile de casa (de gaina, rata sau gasca), pentru ca acestea, avand coaja mai groasa, se „picteaza” mai usor. Dupa ce se extrage continutul oului, acesta se spala cu detergent. In acest fel, fiind inlaturata grasimea, vopseaua se aplica mult mai usor. Dupa ce se usuca, se orneaza oul cu ceara topita care, neaparat, trebuie sa fie de albine, curata. Astfel, de locul in care aplici ceara, nu se prinde vopseaua, pastrandu-se culoarea naturala a oului. Ceara este intinsa pe desenul facut cu creionul, cu un instrument, numit in Bucovina „chisita” — un suport din lemn, cu o teava subtire la capat. Unii mesteri batrani nu treceau niciodata la alte desene pana nu reprezentau fierul plugului, simbolul primei brazde de primavara.

Armonia culorilor, delicatetea modelelor transmise din generatie in generatie sau a celor originale, create de artisti mai tineri, maiestria executiei au transformat acest mestesug in arta.

Ouale sunt incondeiate, de obicei, in trei-patru culori, tinand cont si de simbolul fiecarei culori in parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogatia recoltelor, tineretea), verde (forta naturii, rodnicie, speranta), albastru (sanatate, seninul cerului).

Oua decorative de Pasti se mai fac cu vopsele in relief (Vrancea, Putna Sucevei), impodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt) sau din lut (Corund-Harghita). In unele parti ale tarii sunt folosite oua fierte, in alte zone, cele golite de continut.

Odinioara, ouale de Pasti erau vopsite in culori vegetale, preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie in generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele folosite in acest scop, in functie de momentul cand erau recoltate, de timpul de uscare si de modul in care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante.

Pentru a obtine culoarea rosie, bunaoara, gospodinele strangeau, de cu vara, plante cu floarea purpurie, pe care le uscau. Cea mai frumoasa culoare rosie se capata din cojile de ceapa rosie, din frunzele marului paduret sau din sovarf. Pentru galben se foloseau flori de tei sau frunze de mesteacan, cu ajutorul viorelelor se vopseau ouale in albastru, iar pentru verde se intrebuinta rachitica. Culorile vegetale se deosebesc de cele chimice, in opinia mesterilor populari care mai pastreaza aceasta traditie, prin caldura lor, ce lasa oului o amprenta estetica deosebita.

Tot artizanii populari mai spun ca una din conditiile de baza la incondeierea oualor de Pasti era, si mai este, atmosfera in care are loc procesul. Nimeni nu trebuie sa se certe, fiindca aceasta tehnica cere rabdare si este una foarte dificila. Lucrarea trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera de liniste si bunatate, altfel ouale iese manjite si „chinuite””

In traditia populara romaneasca se crede ca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: ele vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie.

In dimineata primei zile de Pasti, copiii sunt pusi sa se spele pe fata cu apa dintr-un vas in care s-au pus dinainte un ou rosu si un ban de argint, pentru ca astfel copiii sa fie tot anul sanatosi si rumeni la fata, precum oul de Pasti si curati precum argintul.

Cu oua rosii se fac descantece pentru dureri de dinti, de urechi sau de gat. Manjilor li se leaga de gat un gavan de lingura folosita la inrosirea oualor, existand credinta ca astfel vor fi feriti de rele. Ouale rosii de pichire (bibilica) se intrebuinteaza ca leac pentru muscatura de sarpe si in farmece de dragoste.

Stergarul cu care au fost sterse ouale abia inrosite se pastreaza un an pentru ca e bun la durerea de urechi.

Cojile de oua cu care se fac sarbatorile de Pasti trebuie le dai pe vale (pe apa), ca sa se duca sa dea de stire si Blajinilor ca sosesc Sfintele Pasti.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img