Un oficial elvetian, care a lucrat si trait timp de patru ani in Coreea de Nord, a povestit pentru portalul NK News, cum este sa locuiesti in Phenian, in calitate de reprezentant al unei institutii publice. Thomas Fisler a locuit in Coreea de Nord timp de patru ani, in calitate de director al Agentiei Elvetiene pentru Dezvoltare si Cooperare (SDC). Perioada sa de sedere in statul nord-coreean a fost cu mult mai lunga decat cea obisnuita pentru angajatii straini care locuiesc, in medie, la Phenian, doi ani.
Acest lucru i-a permis sa dobandeasca acces la informatii si realitati la care, in general strainii nu au acces, scrie portalul NK News.
Intr-un interviu din luna decembrie, el a vorbit despre discrepantele pe care le-a observat intre conditiile cetatenilor de la sat si de la oras, impactul pe care sanctiunile impuse de comunitatea internationala le au asupra situatiei interne, distributia de ajutoare umanitare si dezvoltarile economice. Din capitala si pana in zonele rurale, Fisler povesteste ca a observat cum cetatenii se implica „in activitati generatoare de venit”, care au scopul de a le suplimenta ratiile si salariile oficiale. Drept urmare, localnicii isi permit frigidere moderne in Phenian si pana la panouri solare in oraselele din provincie si sate.
Cu toate acestea, oficialul elvetian noteaza ca „in zonele rurale sunt necesare ajutoare umanitare semnificative”.
Cum este viata ca strain in Coreea de Nord?
„Un sfert sau o treime din timp am calatorit in scopuri de afaceri; mai putin in perioada de iarna, intrucat este destul de dificil sa calatoresti in zone rurale. Restul timpului implica munca de birou. Totodata, a trebuit sa particip la anumite intrevederi cu alte agentii, sa obtin si furnizez informatii privitoare la situatia umanitara”, a spus Thomas Fisler.
In ceea ce priveste timpul liber, au existat interdictii cu privire la activitatile desfasurate pe timpul sederii acolo?
„Evident, nu prea ai ce face in Phenian – nu e un loc unde poti spune „hai sa mergem la un film”, sau ceva de genul. Dar acum, cu accesul la Internet – disponibil tuturor strainilor – , ai instrumentele prin care sa te poti informa. Calitatea Internetului iti permite sa folosesti WhatsApp sau Skype – si deci sa tii legatura cu prietenii si cu familia. Exista chiar si televiziune prin satelit – am avut acces la peste 100 de canale (…), unele sud-coreene, dar si canale sportive, BBC, CNN International, CNN SUA. Totodata, poti face sport: ciclism, tenis, inot”, a mai spus seful al Agentiei Elvetiene pentru Dezvoltare si Cooperare (SDC).
In ceea ce priveste libertatea de miscare prin oras?
„Teoretic, te poti plimba oriunde prin Phenian. Cu toate acestea, anumite locuri sunt interzise chiar si nord-coreenilor si sunt marcate, in mod evident, printr-o bariera: acelea sunt locuri destinate armatei sau partidului. Daca conduci intr-un loc in care nu ai acces, iti vor spune imediat sa te intorci din drum. Dar sunt atat de evidente, ca nu ai incalca acele bariere. In afara de asta, exista un manual pentru personalul diplomatic, in care se precizeaza clar unde ai voie sa conduci fara sa fii insotit de cineva. Asta include excursii la Wonsan, la resortul de ski Masikryong, Nampo. Nu e nicio problema.”
Ce relatii sunt intre straini si nord-coreeni?
„Cred ca e o relatie buna. E buna, dar e dificil sa cultivi o relatie apropiata. Conceptiile privind modul de viata sunt foarte diferite. Nu este simplu sa inviti nord-coreeni in casa ta, la cina, Desi este posibil, se vor aduna doua, trei sau patru persoane. Un singur invitat nu se poate.”
In ceea ce priveste situatia din zonele rurale, care ai spune ca e cea mai mare diferenta dintre viata cuiva din Phenian si a cuiva dintr-un orasel din nord-estul tarii?
„Cred ca diferenta este legata de modul in care oamenii isi castiga traiul. In zonele rurale, oamenii sunt dependenti de agricultura, in timp ce in Phenian isi obtin ratiile prin sistemul public de distributii, avand mici afaceri prin care fac schimburi, care sa le permita sa obtina venituri aditionale. In zonele rurale, pentru ca oamenii nu calatoresc foarte mult sau foarte departe, au acces limitat la piete, astfel incat nu pot sa cumpere diverse bunuri. Astfel, ei produc cam tot ce le este necesar; cred ca aceasta e marea diferenta.”
Care e situatia stocurilor de alimente in Phenian?
„Senzatia mea este ca in mod sigur exista suficienta mancare pentru oameni. Nu am vazut oameni care sa para subnutriti. Totodata, gasesc pe piete o varietate de alimente.”
Dupa patru ani de locuit in Coreea de Nord, cum ai caracteriza situatia ajutoarelor umanitare?
„In mod evident, este nevoie de ajutor umanitar in zonele rurale. Cred ca cifrele oferite de Organizatia Natiunilor Unite, conform carora 25% dintre copiii sub cinci ani sunt subnutriti, sunt corecte.”
Exista diferente intre pietele oficiale si cele negre?
„Pietele negre au un procent urias, fiind acceptate, desi nu sunt recunoscute oficial. Le puteti vedea la fiecare cateva strazi in Phenian. Aveam acces la una mare – Tongil Market – dedicata strainilor, unde se gasesc haine, incaltaminte, mancare.”
Cum se plateste acolo?
''Platim in won, pe care ii schimbam din euro sau dolari. Nu exista o rata de schimb oficiala.”
Pretul pentru combustibil a crescut recent in Coreea de Nord, dar intelegem ca taxiurile si autobuzele nu si-au schimbat preturile. Cum este posibil?
„Cred ca taxiurile au acces la cupoane pentru combustibil cu un pret diferit de cel platit de straini. Acesta trebuie sa fie motivul. Un alt factor este ca nu exista vehicule private, decat in numar foarte mic. Masinile guvernamentale au acces la cupoane pentru combustibil cu preturi diferite.”
Daca salariile sunt in jur de 30-40 de dolari pe luna, de unde provin toti banii lichizi din Coreea de Nord?
„Cred ca toata lumea este implicata in vreun fel de activitate care genereaza venit. Mereu am fost surprins sa vad ca oamenii isi deschid portofelele si au bancnote de 100 de dolari sau 100 de euro. Am vazut asta chiar si la persoane care nu par sa fie foarte bogate. Oamenii foarte bogati merg la SPA, sunt la alt nivel. Daca mergi la mall, sa zicem, si acolo sunt 50 – 60 de frigidere disponibile, cele din China pot fi cumparate la preturile de acolo; produsele germane la preturi ca-n Germania. Oamenii nu traiesc doar pe baza ratiilor, in mod clar. Nu este posibil.”
Care ai spune ca e cel mai surprinzator aspect al vietii in Coreea de Nord?
„Este nivelul absolut al loialitatii fata de guvern. Ei cred in sistem. Nu sunt loiali rezidentilor straini, ceea ce inseamna ca noi nu aflam niciodata toate faptele si tot adevarul. Cat am vazut dincolo de cortina si cate mai sunt de aflat? Nimeni nu poate spune: „stai asa, o sa iti zic eu care e realitatea.” E imposibil in Coreea de Nord. Cenzura privind ce vedem sau ce putem intelege are un impact urias.”
