Oamenii de stiinta britanici sustin ca au reusit sa invinga mai multe echipe rivale din intreaga lume in cursa crearii unui nou antibiotic sintetic. Ei spera ca agentul – o versiune imbunatatita a antibioticului natural teioxobactin, descoperit in sol de oamenii de stiinta americani in 2015 – va reusi sa fie un tratament potrivit pentru superbacteriile din spitale si pentru o serie de infectii care devin din ce in ce mai rezistente la antibioticele aparute in secolul XX.
Grupul de la Lincoln University a colaborat cu echipe de oameni de stiinta de la Universitatea din Liverpool, dar si cu cercetatori din Olanda, Belgia si Singapore pentru a reusi acest lucru, noteaza The Telegraph. Datele lor, publicate in Journal of Medicinal Chemistry, ofera primele dovezi, in urma unor studii realizate pe soareci, ca tratamentul poate ucide stafilococul auriu si enterococul rezistent la vancomicina, amblele bacterii figurând pe noua lista a Organizatiei Mondiale a Sanatatii care cuprinde 12 patologii prioritare pentru care nu mai exista tratament cu antibiotice si reprezinta cele mai mari amenintari la adresa omenirii.
Munca lor este un pas inainte, insa nu schimba situatia disperata in care se regaseste medicina in lupta contra superbacteriilor. Cele mai recente date furnizate de trustul caritabil Pew, cu sediul in Philadelphia, arata ca in prezent exista 80 de posibile noi medicamente, vaccinuri si alte produse „netraditionale”, candidate la rezolvarea acestei probleme a rezistentei la antibiotice si care ar putea salva omenirea de la pericolul pierderii razboiului impotriva noilor generatii de infectii ucigase.
Nevoia de noi tratamente nu a fost niciodata mai urgenta decât acum. Un studiu global realizat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Maryland, arata ca aceasta problema a fost alimentata de o crestere cu 65% a utilizarii de antibiotice intr-o perioada de doar 15 ani, intre 2000 si 2015.
Nu departe de grupul Lincold, la Universitatea East Anglia din Norwich, profesorul Chagnjiang Dong, expert in medicina moleculara, s-a inscris si el in cursa descoperirii leacului acestei probleme acute si scoate la bataie un altfel de candidat: un tratament care opreste constructia de pereti celulari cu doua straturi, care protejeaza bacteriile virulente, care includ tulpini rezistente la salmonela, E.coli si legionela, toate acestea fiind cauze ale unor infectii grave.
„Consideram ca am gasit o tinta foarte buna pentru un nou tratament. Sunt foarte optimist in ceea ce priveste evolutia acestor cercetari”, a explicat profesorul Dong. In Leicester, profesorul Martha Clokie, expert in boli infectioase, lucreaza la bacteriofagi – microorganisme care pot distruge bacteriile. Clokie este si ea optimista, insa are nevoie, ca si ceilalti cercetatori, de mai multe investitii pentru a-si putea derula proiectul.
Obtinerea de noi tratamente impotriva superbacteriilor nu este o tinta imposibil de atins, insa pentru a fi atinsa, este nevoie de investitii si de sustinerea expertilor care s-au angajat in aceasta cursa contracronometru. In ultimii doi ani, nivelul de stres in rândul medicilor a crescut, dupa avertismentele repetate venite din partea OMS si a Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite, dar si din partea profesorului Jim O'Neill, o autoritate globala in ceea ce priveste infectiile cu bacterii.
Acesta din urma a publicat un raport care arata ca 10 milioane de vieti ar putea sa se piarda din cauza infectiilor cu superbacterii pâna in 2050. „Proceduri medicale cheie, cum ar fi operatiile la nivelul intestinului, cezarianele, interventiile la nivelul articulatiilor si tratamentele pentru sistemul imunitar, cum ar fi chimioterapia in cazul cancerului, ar putea deveni periculoase”, a explicat expertul.
OMS se teme, de asemenea, de lipsa unor stimulente comerciale pentru companiile farmaceutice, care sa le determine sa produca antibiotice. In martie 2017, OMS a publicat o lista de 12 substante patogene prioritare. Pe lânga antibiotice, este nevoie si de tratamente precum vaccinurile cu actiune pe termen scurt, anticorpi antibacterieni si alti agenti care sa atace anumite proprietati ale bacteriilor si de probiotice – bacterii bune, destinate inlaturarii bacteriilor cauzatoare de diverse maladii.
