vineri, 26 aprilie, 2024

Victorie a la Pirus a Anei Birchall impotriva Liei Savonea la CCR: Fostul ministru a incalcat legea in cazul Caracal

Distribuie:

Publicat:

Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit, pe 22 ianuarie, că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între Lia Savonea, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei. Victoria Anei Birchall este una păguboasă, pentru că în motivare judecătorii constituţionali o acuză şi pe ea că a încălcat legea.

Pe 8 octombrie 2019, Lia Savonea a denunţat "criza fără precedent" din cadrul CSM generată de lipsa cvorumului de la şedinţele de plen, anunţând că va sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de acţiunile ministrului Justiţiei de la acea dată, Ana Birchall, pe care o acuza de "ingerinţă gravă în activitatea procurorilor" şi "acţiuni de subminare a autorităţii CSM".

CCR a respins solicitarea Liei Savonea cu scorul de 5 la 4. În opinia majoritară, deşi se constată că nu a existat un conflict, se admite tocmai una dintre tezele sesizării: ingerinţa fostului ministru al Justiţiei în activitatea procurorilor, mai exact în dosarul Caracal.

"103. Prin Decizia nr. 136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 4 mai 2018, paragraful 62, Curtea a statuat că autoritatea pe care ministrul justiției o exercită asupra procurorilor nu are nicio legătură cu activitatea judiciară pe care un procuror o desfășoară în concret, într-o anumită cauză penală, ci vizează activitatea Ministerului Public, în ansamblul său, în exercitarea rolului său de a reprezenta interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

104. Prin urmare, faptul că ministrul justiției a comunicat telefonic familiei unei victime informații referitoare la conținutul unor probe administrate în cauză, aspect confirmat chiar de ministrul justiției în punctul de vedere formulat, nu poate fi calificat drept o expresie a autorității de care acesta se bucură asupra activității procurorilor, astfel că aceasta apare ca fiind o ingerință a ministrului justiției în modul de instrumentare a cauzei de către procurorul de caz. Prin urmare, conduita ministrului justiției nu este acoperită de textul art. 132 alin. (1) din Constituție", se arată în motivarea CCR.

Cu toate acestea, judecătorii CCR consideră că o singură acţiunea neconstituţională a ministrului Justiţiei nu indică un blocaj instituţional, condiţie necesară constatării conflictului juridic de natură constituţională.

"113. Întrucât în cauza de față nu s-a conturat o paradigmă juridică în sensul comunicării de către ministrul justiției în mod constant a unor informații din dosarele de urmărire penală, poziționarea singulară a ministrului justiției nu indică un blocaj instituțional și nu a afectat ancheta penală, fiind acoperită prin acțiunea, potrivit legii, a unității de parchet competente realizată la data de 3 august 2019, astfel încât nu se poate reține existența unui conflict juridic de natură constituțională", mai explică judecătorii CCR.

Desigur, judecătorii constituţionali nu o menajează nici pe Lia Savonea, autoarea sesizării, despre care se afirmă în motivare că a acţionat abuziv, transformând o animozitate personală în argument juridic.

"80. În concluzie, se arată că motivele invocate în cererea formulată de președintele Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt susținute de elemente de fapt și de drept, astfel încât această cerere apare ca fiind abuzivă, încercându-se transformarea unor animozități personale față de ministrul justiției în argumente care să susțină existența unui conflict juridic de natură constituțională. Se consideră că un comportament al autorului cererii în spiritul cooperării loiale între autoritățile și instituțiile statului ar fi fost de natură a preveni prezenta sesizare. Prin urmare, se apreciază că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională între Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției, respectiv Ministerul Justiției, este vădit neîntemeiată, motiv pentru care se solicită respingerea acesteia", explică judecătorii în motivare.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img