Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a infaptuit Unirea Principatelor in urma cu 160 de ani este autorul primului Cod Penalal Romaniei Moderne, acesta intrand in vigoare in 1864.
Alexandru Ioan Cuza a inclus in Codul Penal pentru prima data pedepse pentru fapte de coruptie, inclusiv pentru abuz in serviciu. In urma cu mai bine de un secol si jumatate, functionarii publici sau magistratii care erau prinsi luand spaga erau exclusi pe viata din sistem, primeau ani grei de inchisoare si nu mai aveau dreptul la pensie.
“Daca mituirea s-a urmat asupra unui judecator sau jurat pronuntand in materii criminale in favorea sau in contra acuzatului, pedeapsa va fi maximul inchisoarei si pierderea dreptului de a mai fi admis in serviciu pe toata viata; el va pierde si dreptul la pensiune. Daca mituirea s’a urmat asupra unui jurat pronuntand in materii de expropriatiune, pedeapsa va fi inchisoarea de la un an pana la doi ani, pierderea dreptului de a mai fi admis in serviciu pe toata viata si a dreptului de pensiune”, se arata intr-un articol din Codul Penal din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, conform Adevarul.
Functionarii corupti isi pierdeau pensia si erau exclusi pe viata din activitate
Infractiunea de abuz in serviciu, considerata demodata de catre actualii guvernati era pedepsita si mai dur de regimul ”Cuza”.
„Orice perceptor, orice functionar insarcinat cu perceptiune, orice depozitar sau contabil public, care va fi deturnat sau sustras bani publici sau privati, sau efecte tinand loc de bani, sau acte, titluri si alte lucruri miscatoare, cari se vor afla in mainile lui, in puterea insarcinarei sale, se va pedepsi cu maximul inchisorei si cu interdictiunea pe timp marginit, daca lucrurile deturnate sau sustrase vor fi de o valore dela 1.200 lei in sus. Daca valorile sustrase sau deturnate sunt mai jos de 1.200 lei, pedeapsa va fi inchisoare dela un an pana la duoi. In ambele aceste cazuri, condamnatul va pierde dreptul la pensiune si se va declara incapabil de a ocupa orice functiune publica pe toata viata. Orice judecator, administrator, functionar sau ofiter public, care va fi stricat, desfiintat, sustras sau deturnat actele si titlurile al carora depozitar era, sau care i se incredintasera sau comunicasera in virtutea functiunei sale, se va pedepsi cu maximul inchisorei si cu interdictiunea pe timp marginit, se va declara si incapabil de a ocupa functiune publica pe toata viata, pierzand dreptul la pensiune. Orice agenti sau insarcinati, ai guvernului ori ai depozitarilor publici, cari vor fi culpabili de aceleasi sustractiuni, vor fi supusi la aceeasi pedeapsa”, se mai arata in Codul Penal din 1864.
Codul Penal al Romaniei a fost considerat la vremea respectiva unul dintre cele mai moderne din Europa, fiind inspirat din legislatia franceza si cea prusaca.
Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, institutia Postei, armata, Biserica, invatamantul, justitia, fiscalitatea, serviciul vamal etc. Tot in timpul domniei lui Cuza au fost infiintate primele doua universitati romanesti: la Iasi, in 1860 si la Bucuresti, in 1864.
