Între ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relațiile sunt extrem de tensionate, din cauza celebrei ”taxe pe lăcomie”. Isărescu a luat inițiativă și Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) are programată luni o ședință extraordinară, prima din acest an, pentru a se discuta OUG nr. 114/2018, respectiv taxa pentru bănci.
Astfel, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, și Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, se vor întâlni pentru prima dată în acest an pentru a discuta despre taxa pe activele financiare ale băncilor care a fost introdusă de la începul acestui an.
Această taxă variază între 0,1% și 0,5%, urcând la fiecare 0,5 puncte procentuale a indicelui ROBOR mediu trimestrial peste 2%.
În prezent, Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR și doi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit site-ul instituției: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR și președintele CNSM), Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al activității de stabilitate financiară), Leonardo Badea (președintele ASF) și Elena Doina Dascălu (Prim-vicepreședinte al ASF).
Celor șase li se adaugă trei reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP): Eugen Orlando Teodorovici (ministrul), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent piețelor financiare) și Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei și datoriei publice).
De asemenea, Petre Tulin, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, participă la ședințele Consiliului general al CNSM, dar nu are drept de vot.
Teodorovici a precizat, marți, în cadrul unor declarații de presă, că și-ar fi dorit să fie o ședință ordinară, fiind prima ședință a CNSM din acest an, iar Finanțelor vor mai propune și alte subiecte, pe ordinea de zi.
„Un subiect a fost propus pe agendă din partea Băncii Naționale – Ordonanța 114. Din partea noastră, ca Minister de Finanțe, pe lângă acest subiect, mai sunt opt-nouă subiecte de importantă foarte mare – de la modul în care Banca Națională, alături de celelalte bănci, sunt implicate în acest fixing vizavi de ROBOR și modul în care s-a limitat creditarea față de populație, persoane fizice. Aici (la ultimul subiect menționat – n.red.) va trebui să dea un răspuns foarte clar sau să găsim un răspuns foarte clar la întrebarea «De ce s-a limitat creditarea pentru creditele ipotecare, dacă tot Guvernul sprijină sau dorește să sprijine zona de construcții?»”, a adăugat Teodorovici, marți.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, fiind calculat de Reuters și afișat de BNR. Acesta a început să crească accelerat din septembrie 2017, pe fondul accelerării inflației și a lipsei de lichiditate din piață. Astfel, la 3 luni, cel care este folosit la calcularea celor mai multe credite, de la sub 1%, în august 2017 a ajuns la 3,4% în cursul anului trecut, iar în prezent este în jur de 3%.
Ministrul Finanțelor nu a spus la ce se referă prin această limitare, dar, de la începutul acestui an, gradul de îndatorare la credite este limitat. Pentru creditele de consum și ipotecare, gradul de îndatorare este de cel mult 40% din venitul net pentru cele în lei și 20% pentru cele în valută, atât pentru cele accesate de la bănci, cât și pentru cele de la IFN-uri. Excepție face achiziționarea primei locuințe, care va avea o rată maximă de îndatorare cu 5 puncte procentuale mai ridicată, respectiv 45% și 25%. Anterior, când gradul de îndatorare nu era limitat, media pieței era de 55-60%, dar putea ajunge și la 80%.
