News Flash:

Cristina Pruna: Romania are un potential major de investitii in proiecte eoliene offshore in Marea Neagra. E nevoie de un cadru legislativ clar si predictibil

9 Aprilie 2021
291 Vizualizari | 0 Comentarii
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.9188 RON (-0.0014)
USD: 4.0604 RON (+0.0137)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
media 159378286745906700

România poate deveni un producător important de energie eoliană offshore, dacă face paşi în direcţia definirii unui cadru legislativ clar şi predictibil, care să încurajeze investiţiile în domeniu, precum şi dacă va reuşi să construiască un dialog susţinut şi credibil cu potenţialii investitori, a afirmat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Cristina Prună, la dezbaterea de joi din Parlament pe această temă, informează USR-PLUS, anunță news.ro.

Dezbaterea a avut titlul „Potenţialul de investiţii şi dezvoltare de proiecte eoliene offshore în Marea Neagră” şi a fost organizată de către deputata USR-PLUS Cristina Prună.

„Marea Neagră are un potenţial energetic eolian offshore extraordinar. Prin exploatarea acestui potenţial România poate deveni un jucător important în producţia europeană de energie. Însă, este clar că avem nevoie de un efort comun al instituţiilor statului pentru a facilita investiţiile în industria eoliană offshore. Dezbaterea de astăzi este un semnal că ne dorim să începem, în Parlamentul României, împreună cu toţi actorii relevanţi să creăm cadrul legislativ şi de reglementare necesar”, a declarat la dezbatere Cristina Prună, potrivit comunicatului de presă al Alianţei USR-PLUS.

Conform sursei citate, studiile realizate până acum, citate în cadrul dezbaterii au relevat faptul că România are o potenţială capacitate eoliană offshore de 94 GW. Parcurile eoliene offshore pot folosi tehnologii precum turbine fixe care pot fi instalate mai rapid şi turbine flotante destinate zonelor de ape adânci, potrivite pentru mare parte a potenţialului de capacitate al ţării.

Din discuţii a reieşit faptul că legislaţia ar trebui să stabilească un cadru de avizare clar, predictibil şi cât mai puţin birocratic. De asemenea, ar trebui să fie prevăzute mecanisme flexibile de susţinere a investiţiilor, precum contractele pentru diferenţă.

Realizarea cadrului pentru dezvoltarea de proiecte eoliene offshore trebuie să ţină cont şi de nevoia de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv a celei portuare, şi de existenţa unei resurse umane instruite. Există, de asemenea, un potenţial economic important de dezvoltare a lanţului valoric de producţie a tehnologiei eoliene offshore şi, odată cu aceasta, apariţia de noi locuri de muncă specializate la nivel naţional.

La dezbatere a fost discutată şi dezvoltarea infrastructurii reţelei, atât pe ţărm cât şi offshore. Reţeaua de transport joacă un rol crucial pentru evacuarea energiei din zona în care aceasta este produsă spre zonele de consum din România.

Implementarea unor proiecte eoliene offshore este un proces de durată. S-a menţionat faptul că, în teorie, avem nevoie de o perioadă de minim 10 ani până la finalizarea implementării unor parcuri eoliene offshore. Din practica internaţională rezultă că am avea nevoie de doi ani pentru analizarea şi stabilirea perimetrelor, de patru ani pentru studii de teren, emiterea permiselor şi realizarea accesului la reţea, de doi ani de zile pentru detalierea proiectului şi planului de finanţare şi de trei ani pentru implementarea efectivă.

Marea şansă a României este că există deja implementări şi modele de succes. Planul de amenajare a spaţiului maritim este documentul de bază pentru demararea procesului de creare a legislaţiei necesare României, iar acesta ar trebui să fie disponibil cât mai repede. Preluarea şi adaptarea bunelor practici legislative europene ne poate ajuta să accelerăm realizarea unora dintre etape şi să scurtăm partea birocratică a proceselor, pentru a ajunge mult mai repede la etapa implementării proiectelor.

„România nu trebuie să reinventeze roata. Există bune practici în multe ţări europene, Uniunea Europeană fiind vârf de lance, la nivel internaţional, în ceea ce priveşte parcurile eoliene offshore. Ar trebui să studiem acest lucru şi să ne inspirăm. Personal vreau sa mă implic activ, cel puţin pe bucăţica pe care parlamentul poate să o susţină şi să mă asigur că vom avea un proiect de lege clar şi predictibil. Potenţialii investitori trebuie să ştie că noi, reprezentanţi ai statului, vrem ca proiectele eoliene offshore să se întâmple. Producţia energiei eoliene offshore este inclusă în programul de investiţii prioritare şi nu trebuie să rămână doar pe hârtie.”, a conchis Prună.

La dezbatere au participat reprezentanţi ai principalelor instituţii ale statului cu competenţe în domeniu, reprezentanţi ai companiilor cu experienţă în dezvoltarea de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, ca şi specialişti şi consultanţi din domeniul energetic:

Gabriela Dan - Preşedinte, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore (ACROPO)

Sorin Călin GAL - Director general, Direcţia Generala Gestionare, Evaluare şi Concesionare Resurse/Rezerve Petrol, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM)

Niculae Havrileţ - expert, Ministerul Energiei

Bogdan Badea - Preşedinte Directorat, Hidroelectrica

George Vişan - Director al Direcţiei Pieţe de Energie, Transelectrica

Valeriu Binig - Director al Departamentului Reglementări şi Antitrust, Enel România

Adrian Borotea - Group Strategy & EU Agenda Division Director, CEZ Romania

Radu Dudău - Director EPG

Radu Enache - Head of project development, wpd Romania

Varinia Radu - Partener CMS, Head of Oil & Gas, CEE and Deputy Head of EPC, CEE

Oana Ijdelea - avocat, reprezentant al Black Sea Oil & Gas

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2021 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1318 (s) | 23 queries | Mysql time :0.021261 (s)