Adulții de vârstă mijlocie care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte ar putea avea un risc crescut de afectare cognitivă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Penn State College of Medicine.
Știm deja că e bine să dormim 7-8 ore pe noapte ca să îi oferim organismului timpul necesar pentru a se reface și ca să putem funcționa corespunzător în fiecare zi. Unele cercetări au arătat că sunt persoane care nu au nevoie de 8 ore de somn, ci numai de 6. Însă, mai puțin de 6 ore de somn pe noapte pot duce la probleme de sănătate grave.
Pentru unele persoane, funcționează punerea în aplicare a unor metode care contribuie la un somn bun, cum ar fi evitarea cofeinei și alcoolului seara, evitarea ecranelor cu o oră înainte de culcare sau administrarea unor suplimente din ingrediente naturale (valeriană, passiflora etc.). Alte persoane, însă, au nevoie să ceară sfatul medicului pentru a reuși să-și regleze somnul.
Riscul de demență crește dacă dormi mai puțin de 6 ore pe noapte
Insomnia se caracterizează prin dificultatea de a adormi repede sau prin trezirea în timpul nopții și imposibilitatea de a mai adormi la loc timp de o oră sau mai mult ori prin trezitul prea devreme și imposibilitatea de a mai adormi până la ora normală de trezire, potrivit doc.ro. Când aceste simptome apar cel puțin trei nopți pe săptămână și timp de cel puțin trei luni, se poate vorbi despre o tulburare cronică.
Cercetătorii au descoperit că adulții care au raportat insomnii și care au dormit mai puțin de 6 ore de somn măsurat în laborator aveau un risc de două ori mai mare de a se confrunta cu tulburări cognitive decât persoanele cu aceleași raportări în ceea ce privește insomnia, dar care au dormit 6 sau mai multe ore.
Potrivit lui Julio Fernandez-Mendoza, profesor asociat de psihiatrie și sănătate comportamentală și specialist în somn la Centrul de cercetare și tratament al somnului din Penn State, aproximativ 25% din populația generală adultă raportează simptome de insomnie, iar 10% suferă de insomnie cronică. El consideră că este esențial ca medicii curanți să poată distinge care dintre aceste persoane sunt expuse riscului de a dezvolta alte probleme de sănătate.
Autorii studiului afirmă că această cercetare subliniază nevoia de a măsura obiectiv somnul adulților care se plâng de insomnie. În cercetările anterioare, echipa a constatat că adulții cu insomnie care au dormit mai puțin de 6 ore pe noapte erau expuși riscului diverselor afecțiuni cardio-metabolice, inclusiv hipertensiune, diabet, boli de inimă sau accident vascular cerebral și probleme de sănătate mentală, cum ar fi depresia.
Aceste noi rezultate demonstrează că acești adulți de vârstă mijlocie au, de asemenea, un risc crescut de afectare cognitivă, care poate fi un indicator timpuriu al demenței viitoare.
Cercetătorii au examinat datele din Penn State Adult Cohort, un eșantion selectat aleatoriu din populație, de 1.741 de adulți cărora li s-a măsurat somnul în timpul unei nopți.
Înainte de a-și măsura somnul într-o cameră în care sunetul, lumina și temperatura erau controlate, participanții au prezentat un istoric clinic, trecând printr-un examen fizic și un chestionar, pentru a identifica tulburările de somn auto-raportate, problemele de sănătate fizică, problemele de sănătate mentală și consumul de substanțe. De asemenea, au fost evaluați pentru afectarea cognitivă înainte de a dormi în laborator, trecând inclusiv prin teste care au evaluat atenția, memoria, limbajul și alte elemente.
Echipa de cercetare a descoperit că adulții care au raportat simptome de insomnie sau insomnie cronică și au dormit mai puțin de 6 ore în laborator au fost de două ori mai predispuși să aibă insuficiență cognitivă în comparație cu cei care dormeau bine.
De asemenea, au descoperit că această asociere a fost deosebit de puternică pentru adulții cu boli cardio-metabolice coexistente și cu tulburări cognitive, care pot fi un indicator al tulburărilor cognitive vasculare – o afecțiune în care sănătatea cardiovasculară slabă are ca rezultat afectarea funcției creierului.
Adulții care au raportat insomnie, dar care au dormit 6 sau mai multe ore în laborator, nu erau expuși riscului de afectare cognitivă în comparație cu persoanele care dormeau bine.
Echipa de cercetare a luat în calcul diferențele potențiale ale factorilor socio-demografici – inclusiv vârsta, sexul, rasa, etnia, anii de educație – și prezența problemelor de sănătate fizică și mentală, inclusiv apneea în somn, precum și consumul de substanțe, cum ar fi fumatul și consumul de alcool.
Savanții atrag atenția asupra faptului că acest studiu al somnului în laborator este limitat, având în vedere că a fost vorba doar de o noapte. De asemenea, au avertizat că aceste date nu dovedesc cauzalitatea.
