Cauzele hipotensiunii arteriale. Hipotensiunea este tensiunea arterială mica. Oamenii reacționează foarte diferit la tensiunea arterială scăzută: unii oameni vor suferi de aceasta zilnic, în timp ce alții nu vor observa nimic.
În general, se consideră că o tensiune normală (sau o presiune), în repaus, este cuprinsă între 90/60 mmHg și 130/80 mmHg. Sub presiunea sistolică de 90 mmHg sau presiunea diastolică de 60 mmHg, suntem, așadar, în prezența hipotensiunii arteriale.
Cele mai frecvente două simptome ale hipotensiunii arteriale sunt oboseala și ortostatismul (dificultăți obișnuite să se treacă de la o poziție culcată sau așezată la o poziție în picioare). Uneori, acest lucru provoacă amețeli sau tulburări de vedere (vedere încețoșată).
Cu toate acestea, oamenii reacționează foarte diferit la tensiunea arterială scăzută: unii oameni vor suferi de ea zilnic, în timp ce alții nu vor observa nimic.
Hipotensiunea nu reprezintă o amenințare pentru viață, dar poate avea un impact negativ semnificativ asupra calității vieții. În unele situații, hipotensiunea poate indica prezența unei alte boli.
Simptome
În general, hipotensiunea provoacă oboseală severă precum căscatul, precum și senzația de lipsă de energie. De obicei, această oboseală vă determină să vă adresați unui medic.
Mai exact, tensiunea arterială scăzută determină „scăderea tensiunii arteriale” atunci când te ridici (hipotensiune arterială ortostatică) sau după masă (hipotensiune postprandială): capul se învârte (amețeli), s-ar putea să ai impresia că vei cădea. Mai rar, pot apărea căderi neexplicate sau repetate.
Manifestările hipotensiunii nu au întotdeauna aceeași intensitate și pot fi experimentate foarte diferit în funcție de persoană. Unii suferă de ea zilnic, în timp ce alții, cu valori identice atunci când măsoară tensiunea arterială, vor face față cu ușurință.
Cauzele hipotensiunii arteriale
Unele persoane au în mod natural tensiune arterială mai mică decât media, fără ca cineva să știe de ce. Hipotensiunea este mai frecventă și la femeile tinere.
Corpul are mai multe detectoare de tensiune arterială (baroreceptori) localizate în special în apropierea arterelor carotide (artere mari ale gâtului) și inimii. Când acești receptori simt o schimbare a presiunii, cum ar fi atunci când stai în picioare și mai mult sânge îți ajunge la picioare, ei trimit aceste informații prin nervi către creier. Aceasta, la rândul său, va adapta presiunea la această nouă situație prin contractarea fibrelor musculare ale pereților vaselor la nivelul membrelor (prin nervii sistemului nervos autonom (sau vegetativ), care funcționează automat și nu voluntar) ). Creierul controlează, de asemenea, indirect producerea de hormoni care influențează tensiunea arterială (renină, angiotensină și aldosteron). Acești hormoni vor interacționa cu rinichii, care sunt ei înșiși implicați în reglarea volumului de sânge care curge și, prin urmare, a tensiunii arteriale.
Cauzele hipotensiunii arteriale. Deteriorarea baroreceptorilor
Defecțiunile din oricare dintre aceste locuri pot provoca hipotensiune. Putem, de exemplu, să incriminăm:
deteriorarea baroreceptorilor (datorată, de exemplu, diabetului, insuficienței renale, disfuncției sistemului nervos autonom (disautonomie) sau insuficienței glandelor suprarenale) care distorsionează percepția organismului și reglarea propriei tensiuni arteriale
deteriorarea, cauzată de diverse boli (de exemplu diabet, tuberculoză sau sifilis), a nervilor care conduc informații către sau dinspre creier
o disfuncție a glandelor care produc hormoni care acționează asupra rinichilor (în special a glandelor suprarenale) sau o perturbare a semnalelor transmise de creier către aceste glande.
Anumite boli precum boala Parkinson, o boală tiroidiană sau anemie pot induce o hipotensiune ortostatică prin diferite mecanisme (anomalii ale nervilor buclei reglatoare reflexe care permite adaptarea la poziția în picioare, scăderea volumului de sânge circulant, scăderea vâscozității sângelui sau slăbirea fibrelor musculare în peretele vaselor de sânge).
În cazul disfuncției sistemului nervos autonom (disautonomie), scăderea tensiunii arteriale se poate manifesta imediat după mese (hipotensiune postprandială) atunci când o parte din sânge este direcționată către vasele abdomenului pentru digestie.
Deshidratarea
În cele din urmă, deshidratarea, prin scăderea volumului sanguin, poate reduce și tensiunea arterială.
Drogurile, inclusiv unele antidepresive, scad tensiunea arterială. Medicamentele utilizate pentru hipertensiunea arterială (antihipertensive) sau pentru a crește cantitatea de urină (diuretice) pot, de asemenea, dacă dozajul este prea mare, provoca hipotensiune.
De asemenea, s-a emis ipoteza că, la unii oameni, bucla de reglare a presiunii (baroreflex) arată o anumită lene, că informația circulă mai puțin repede, fără ca totuși un punct specific să fie responsabil pentru aceasta. Odată cu vârsta, baroreflexul devine, de asemenea, mai puțin eficient.
