Distonia este cauzata de functionarea anormala a ganglionilor bazali, acea parte a creierului responsabila pentru controlul coordonarii miscarii voluntare si inhibarea miscarilor involuntare. Ganglionii bazali asigura rapiditatea si fluiditatea miscarilor, prevenind miscarile nedorite.
La persoanele cu distonie, aceste functii importante sunt alterate, ceea ce duce la contractii simultane ale grupurilor de muschi opozanti, rezultand posturi anormale, rasuciri sau miscari repetitive. Acest fenomen poate afecta oricare parte a corpului: mainile, picioarele, bratele, trunchiul, gatul, fata, ochii, corzile vocale.
Cum se manifesta boala
Simptomele pot sa nu fie evidente observatorilor nespecializati. In functie de partea afectata a corpului, distonia poate avea un impact grav in viata cotidiana. De exemplu, daca sunt afectati muschii gatului, pacientul poate avea dificultati in ceea ce priveste balansul si postura corpului, mestecatul sau inghititul. In unele cazuri, distonia poate fi dureroasa. Desi nu reprezinta o conditie amenintatoare de viata, natura involuntara a tulburarii poate fi jenanta, ducand uneori la stres emotional si depresie.
Distonia este a treia cea mai comuna tulburare de miscare dupa tremorul esential si boala Parkinson, afectand aproximativ 500.000 de oameni la nivel european si 300.000 de americani. Distonia poate fi asociata sau poate fi rezultatul unei alte afectiuni sau probleme de sanatate, precum atacurile cerebrale, traumele fizice, expunerea la anumite grupe de medicamente.
Tratament
Deocamdata nu exista un antidot pentru distonie. Tratamentele existente, care includ medicatie orala, injectii cu toxina botulinica si cateva tipuri de interventii chirurgicale, nu reusesc decat sa mentina stadiul bolii la un anumit nivel de confort si sa stopeze evolutia.
