Curtea Constituţională a României a decis marţi, 4 februarie, că înregistrările realizate de SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională nu mai pot fi folosite ca mijloace de probă în dosarele penale. În ultimii 10 ani, au fost eliberate aproape 30.000 de mandate pe siguranţă naţională. Decizia CCR de azi vine în completarea Deciziei CCR 51/2016, care a interzis implicarea SRI în dosare penale.
Plenul CCR a judecat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.
Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:
Art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege. ";
Art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991: „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: […] d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni."
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională:
1. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.
2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991.
