Dacia 1310 a fost mai mult decat o masina, a fost un stil de viata. Bun sau rau, depinde de fiecare, dar masina a fost primita cu entuziasm atunci cand a iesit pentru prima data pe portile fabricii.
Vietile multor romani s-a concentrat in jurul Daciei lor pe vremea comunismului si in anii ‘90. Dacia 1310 era dorita de multi inainte de Revolutie, dar era cam singura pe care ti-o puteai lua. Si, chiar si asa, trebuie sa pui ceva bani deoparte.
Daca erai un simplu muncitor cu salariu mic, puteai sa o iei la mana a doua de la vreun medic sau vreun avocat care o vindea. De ce a fost acest model atat de popular? Poate si datorita longevitatii sale. Dacia 1310 s-a fabricat din 1979 pana in 2004, o perioada in care modelul a cunoscut doar mici modificari de design. Abia prin anii ‘90 arata complet schimbata.
Din punctul meu de vedere, daca vrei sa stii cum era vazuta Dacia 1310 inainte de Revolutie, trebuie sa arunci o privire pe presa din acea vreme. Dincolo de propaganda comunista, existau si critici constructive si descrieri sugestive despre masina romanilor.
Una dintre cele mai populare reviste auto din anii comunismului a fost Autoturism. La un an dupa ce Dacia 1310 abia iesise de pe portile uzinei de la Pitesti, jurnalistii Vasile Dochia, Iustin Moraru si Alexandru Solomescu au testat noul model, iar articolul dedicat masinii a aparut in 1981.
Cum se facea tratamentul anticoroziv pentru Dacia 1310
Jurnalistii au aflat tot ce se putea despre masina care avea sa sadeasca in mintile romanilor atatea amintiri. De la banda de montaj si asamblarea motorului, pana la testarea pe drumuri montane, Dacia 1310 a fost in anii ‘80 cam ce este astazi Dacia Duster, dar la nivel national si din punctul de vedere al popularitatii.
Inainte de a intra in regimul de tratare anticoroziva, silueta caroseriei «despuiate» trece pe sub ochii ageri ai catorva tineri, deprinsi cu linia autoturismului, care, cu ajutorul polizoarelor portabile si al hartiei abrazive, inlatura unele asperitati ramase de la punctele de sudura electrica sau acele pete de pe tabla, neinlaturate pana aici. Dupa ce a trecut si de acest examen, caroseria este «indrumata», pe banda, spre cuptoare si baia cu solutie anticoroziva. Fiecare caroserie este scufundata, tot automat, intr-un bazin care contine solutie anticoroziva si «pastrata» acolo peste doua minute, timp suficient pentru ca solutia sa patrunda in toate ascunzisurile caroseriei. Este cea mai completa si, totodata, cea mai eficienta tratare anticoroziva pe care caroseria o primeste inca din fabrica.
Cum se testau in anii ’80 motoarele de pe Dacia
Jurnalistii au avut acces si la departamentul de testare a motoarelor utilizate la acea vreme pe Dacia. Era motorul criticat si iubit deopotriva de romani care nu pornea la prima cheie decat in fabrica.
Marea majoritate a motoarelor pornesc inca de la prima invartitura data de un demaror existent la fiecare banc de probe. Altele au nevoie de mai multe invartituri din partea demarorului sau de unele mici interventii. Calitatea muncii motoristilor trece, deci, prin proba focului, a primului foc din camerele de ardere.
Aceste motoare erau testate pana la inrosire de catre ingineri si mecanici, dar aspectul laudat la acea vreme era consumul redus de carburant datorat carburatorului IRMA (carburator economic).
Numeroasele cercetari si testari intreprinse de institutul nostru pentru a realiza o varianta cat mai economica si, in acelasi timp, tot mai moderna a autoturismului Dacia, s-au concretizat in reproiectarea unor ansamble si subansamble, in construirea, in ultimul timp, a noului model Dacia 1310, un autoturism care credem ca raspunde scopului cercetarilor noastre si satisface, intr-o mai mare masura, exigentele sporite ale automobilistilor, declara la acea vreme inginerul Marin Mitrache, fostul director al Centrului de Cercetare Stiintifica si Inginerie Tehnologica pentru Autoturisme (CCSITA) din Pitesti.
Dacia 1310, masina prietenoasa cu portofelul subtire al romanului din comunism
Jurnalistii revistei Autoturism au parcurs peste 1.000 de kilometri cu Dacia 1310 in cele cinci zile cat a durat cercetarea jurnalistica. In prima zi de traseu, au parcurs ruta Bucuresti – Brasov, cu retur, pentru a testa calitatile dinamice ale noului model, comportarea in conditii de solicitare maxima a motorului si consumul de carburant.
Automobilistul care conduce fara veleitati sportive, adica normal, in limitele legale de viteza, economiseste cu Dacia 1310, aproape doi litri de benzina la fiecare suta de kilometri parcursi.
Desigur ca rezultatele obtinute de noi pe parcursul testului nu sunt intotdeauna identice cu cele comunicate de producator prin pliantul de prezentare a autoturismului Dacia 1310. Trebuie sa precizam, insa, ca testul a fost efectuat pe o masina fabricata in acest an (1980, n.r.), care inainte de a ne fi fost incredintata noua efectuase 20.308 de kilometri in regim sever de incercari.
Consumul urban de carburant nu prea mai era asa de prietenos, nici cu portofelul, nici cu mediul (dar pe atunci oricum nu se gandea nimeni la asa ceva). Avea un consum mediu de 8,7 litri/100 km.
In ceea ce priveste comportarea motorului la temperaturi scazute, jurnalistii au mentionat ca au efectuat testul la sfarsit de septembrie, inceput de octombrie, iar in zona montana, cea mai scazuta temperatura pe care au prins-o a fost de 5 grade. Prin urmare, era normal ca masina sa se fi comportat acceptabil.
Confort si tinuta de drum
In ceea ce priveste confortul interior, Dacia 1310 nici nu s-ar putea compara cu confortul pe care il au modele de astazi, dar in anii ’80, era o reala imbunatatire fata de versiunile anterioare. Ceea ce criticau jurnalistii era imposibilitatea reglarii pe inaltime a scaunului soferului. Asta ar fi fost o problema pentru persoanele mai scunde.
Dacia 1310 este un autoturism care iarta multe greseli ale soferilor neexperimentati: accelerari in curbe, pe traseu gresit ales si cu invelis neaderent, abordarea virajelor pe o curba cu raza prea mica, deplasarea autovehiculului cu viteza mare, pe invelis cu piatra cubica lustruita (era epoca in care inca mai exista piatra cubica pe anumite sosele, n.r.), etc. Evident, tractiunea fata si plasarea motorului in consola confera masinii o tinuta de drum subviratoare, dar tendinta de iesire catre raza maxima a virajului nu se manifesta pregnant decat la viteze de deplasare foarte mari si pe viraje foarte stranse. Astfel, tendinta subviratoare a Daciei 1310 poate fi o problema a sportivilor sau a celor foarte imprudenti, masina fiind excelenta in conducerea auto. Semnalam calitatea amortizoarelor, concepute cu caracteristica remarcabila de a imbina forta si viteza de reactie in interesul confortului si al bunei tinute de drum.
