joi, 28 martie, 2024

Dan Armeanu, vicepresedintele ASF: ‘Domeniul educatiei financiare necesita un plan cu actiuni diferite pe termen lung’

Distribuie:

Publicat:

 

Domeniul educaţiei financiare necesită un plan cu acţiuni diferite pe termen lung care să includă campanii de informare cu studii având drept ţintă anumite segmente ale populaţiei adulte astfel încât să conducă la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor financiare, a declarat marţi vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Armeanu.

"Această conferinţă ca şi alte activităţi de acest gen se înscriu în acţiunile întreprinse de Autoritatea de Supraveghere Financiară cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele din domeniul financiar. De altfel, Autoritatea de Supraveghere a organizat şi s-a implicat într-o multitudine de activităţi de-a lungul anilor ce au avut ca obiectiv creşterea nivelului de educaţie financiară din pieţele pe care noi le supraveghem şi le reglementăm, şi anume piaţa de capital, piaţa asigurărilor şi piaţa pensiilor private. Mai mult, înţelegând importanţa educaţiei financiare timpurii cred că autorităţile de supraveghere financiară cât şi societăţile care activează în pieţele financiare trebuie să întreprindă şi au întreprins în ultimii ani activităţi şi programe coerente integrate pe termen lung pentru a contribui la dezvoltarea educaţiei şi creşterea nivelului de incluziune financiară", a spus Dan Armeanu, la conferinţa internaţională ISF2020 "Noile generaţii de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm", potrivit agerpres.ro.

El precizat că, în ultimii ani, ASF împreună cu universităţile din toată ţara precum şi cu un inspectoratele şcolare din mai multe judeţe au organizat activităţi de educaţie financiară de care au beneficiat atât elevii cât şi studenţii din diferite oraşe ale ţării.

"Apreciem că domeniul educaţiei financiare necesită un plan cu acţiuni diferite pe termen lung care să includă campanii de informare cu studii având drept ţintă anumite segmente ale populaţiei adulte astfel încât să conducă la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor financiare. În aceste condiţii activitatea de protecţie a consumatorilor se desfăşoară pe două componente principale. O componentă preventivă, sub aspectul promovării educaţiei financiare ca strategie pe termen lung precum şi în cadrul unor evenimente educative şi o componentă reactivă în cadrul activităţii de petiţii şi relaţii cu publicul. Astfel, ţinând cont de acestea, putem spune că educaţia financiară a devenit un adevărat obiectiv al ASF alături de celelalte obiective şi activităţi tradiţionale de supraveghere, reglementare, control, stabilitate financiară şi protecţia consumatorilor", a afirmat Dan Armeanu.

El a declarat că nu este un secret pentru nimeni faptul că România are un grad redus de educaţie financiară, iar efectele acestui nivel modest de educaţie financiară se manifestă atât la nivelul microeconomic cât şi la nivel macroeconomic.

"La nivel microeconomic, nivelul redus de educaţie financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic şi social care se pot accentua mai ales în condiţiile instabilităţii economice generate de pandemia actuală. Această criză generată de pandemie practic a provocat la nivel mondial un grad ridicat de impredictibilitate a mediului economic şi financiar şi a indus modificări pe diverse pieţe, cum este piaţa forţei de muncă, context în care oamenii sunt nevoiţi să ia decizii financiare neprevăzute care le pot afecta nivelul de viaţă. Mai mult ca oricând, asftel astăzi cred că sunt esenţiale cunoştinţele şi competenţele care permit analiza şi identificarea soluţiilor optime din perspectiva facilităţilor oferite de mediul privat sau de stat ca măsuri de atenuare a efectelor negative generate de pandemie. În secolul 21 educaţia financiară trebuie să facă parte din aşa numita educaţie generală astfel încât să se transforme dintr-un proces discontinuu într-un proces continuu ce trebuie să se realizeze pe tot parcursul vieţii pentru a combate sărăcia şi riscul de excluziune socială", a menţionat Dan Armeanu.

Vicepreşedintele ASF a spus că, la nivel macroeconomic, educaţia în general, şi cea financiară, în particular, au un impact major asupra potenţialului de dezvoltare a economiei.

"Astfel, PIB-ul potenţial ca o măsură a dezvoltării economice pe termen lung este influenţat de procesul educaţional atât prin intermediul capitalului uman dar şi prin intermediul celorlalţi factori de producţie, precum capitalul, munca şi productivitatea totală a factorilor. Practic educaţia îşi pune amprenta asupra tuturor acestor factori de producţie şi implicit asupra potenţialului de dezvoltare. Dezvoltarea economică a societăţii pe termen lung presupune astfel investirea cu prioritate în capitalul uman, preponderent în educaţie. Dezvoltarea organică a pieţei financiare şi creşterea gradului de intermediere este dependentă de nivelul de educaţie şi de competenţele financiare ale fiecăruia, în sensul exercitării acestora în interes propriu prin accesarea acelor servicii şi produse financiare care poate sunt cele mai adecvate fiecărei situaţii. Dezvoltarea pieţei financiare depinde şi de gradul de înţelegere a serviciilor şi produselor utilizate de un număr ridicat de persoane, mai ales cele care au apetit în a economisi prin inetrmediul unor instrumente diversificate de economisire şi ca o alternativă la depozitul bancar", a precizat Dan Armeanu.

El a spus că în teoria de specialitate există o multitudine de studii care relevă faptul că se stabileşte o legătură puternică între nivelul de educaţie financiară şi dimensiunea pieţelor financiare. Legătura fiind concretizată sau relevată printr-un coeficient de corelaţie ridicat. În general, acest coeficient este peste 0,6 – 0,7.

"Astfel, pentru dezvoltarea pieţei financiare un element necesar, dar nu şi suficient, constă în creşterea nivelului de educaţie şi instruire financiară la care o contribuţie importantă o au autorităţile de supraveghere, entităţile financiare, dar şi statul prin creşterea investiţiilor, în special în învăţământ şi în capitalul uman. Toate aceste aspecte pun în evidenţă un potenţial ridicat de dezvoltare al pieţelor financiare din România. Nu pot să nu mă refer şi la pensii private pentru că pensiile private poate reflectă cel mai bine nivelul de educaţie financiară. Pe măsura creşterii nivelului de înţelegere al domeniului şi al produselor va creşte atât gradul de intermediere cât şi ponderea economisirii pe termen lung care este în legătură directă cu nivelul de educaţie. Astfel, amintesc aici că participarea la pilonul II şi în special la pilonul III de pensii ca modalitate de completare a venitului la o anumită vârstă şi de încurajare a planificării financiare pe termen lung sunt elemente importante pe care ar trebui să le cunoaştem încă din cele mai fragede vârste. Încă de la primul salariu al oricărui individ. Oamenii ar trebui să conştientizeze necesitatea economisirii pentru pensie pentru a reduce presiunea de pe sistemul public de pensii în condiţiile în care se schimbă structura populaţiei", a mai declarat Dan Armeanu.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img