Jurnaliştii Rise Project revin la subiectul afacerilor lui Dan Barna, prezidenţiabilul USR-PLUS. Aceştia au analizat principalele apărări publice ale liderului USR după articolul în care erau dezvăluite neregulile din afacerile sale cu fonduri europene.
"Nu există exemple de succes printre proiectele sociale pe fonduri UE gestionate de Grupul pentru Consultanță și Dezvoltare DCG, firma lui Barna, în calitate de mananger și finanțator (deci, nu de consultant). Comisia Europeană nu le-a verificat încă activitățile, în pofida celor relatate colegilor de partid, iar Ministerul Fondurilor Europene ascunde, de fapt, afacerile președintelui USR, ceea ce contrazice declarațiile sale electorale", se arată într-un nou articol publicat de Rise Project.
1. EȘEC LA PROIECTE SOCIALE
“(…) Deci au ales niște proiecte dintre cele 20 pe care noi le-am avut într-un fel sau altul, pe care le-au luat la puricat, cele cu economie socială, dar și dintre astea le-au ales numai pe cele care nu au funcționat. Adică cele care funcționează și merg mai departe – un centru de echitație, brutărie și alte structuri de economie socială – nu au fost prezentate pentru că nu serveau argumentației în care Dan Barna a risipit. De fapt, nu au reușit să genereze nicio știre de corupție și atunci au încercat să facă diverse asocieri ca să pună la îndoială activitatea.”
Centrul de echitație (Asociația Recuperare și Agrement Leorinț) și brutăria (Asociația Pro Tradiția Abrud), adică reușitele invocate de Dan Barna în fața colegilor de partid, nu au avut legătură cu firma sa (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG). Cele două întreprinderi sociale au fost finanțate direct de la Consiliul Județean Alba, care a fost responsabil și de implementare în acest caz. Din 15 entități, câte au fost în total în proiectele “Punți Comunitare” și “SES-am deschide-te!“, firma lui Barna a finanțat și coordonat patru structuri: cele analizate în investigația RISE. Banii UE veneau prin Ministerul Fondurilor Europene, ajungeau la CJ Alba, de aici la Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG, după care la entitățile create de aceasta din urmă pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile sau cu dizabilități.
2. CONFLICTELE DE INTERESE
“(…) Mecanismul nu era unul competitiv în care aveam 20 de oferte de întreprinderi de economie socială și noi am ales una sau alta și atunci, vezi Doamne, era conflict de interese că alegeam o propunere făcută de sora mea. Încă în momentul în care am depus cererea de finanțare, noi am anunțat că vom face următoarele afaceri: croitorie cu acest personal, școala de tenis pentru copii cu vulnerabilități, centru media și tot ce a existat în proiectul respectiv, centru de echitație și toate celelalte.”
CJ Alba a depus cererea de finanțare, nu compania lui Dan Barna. DCG a funcționat ca partener al autorității publice: finanțator, nu consultant. Rezultă din contractele de finanțare ale proiectelor sociale. Din contractul cu CJ Alba mai reiese că partenerii sunt obligați să respecte regimul conflictelor de interese. Regulile sunt stipulate inclusiv în ghidul general de finanțare POSDRU.
3. COMISIA EUROPEANĂ N-A VERIFICAT
“(…) Proiectele au fost monitorizate nu doar pe perioada de implementare, dar au fost verificate inclusiv de Comisia Europeană și de autoritatea de management pe toata durata, periodic. La croitoria de la Sibiu s-a venit periodic cu reprezentanți de la comisie, s-au făcut fotografii.”
Într-un răspuns oficial trimis la solicitarea Rise Project, Comisia Europeană spune că nu a verificat proiectele menționate. “Responsabilitatea de a asigura legalitatea este responsabilitatea statului membru”, susține Comisia. Iar autoritățile române tocmai finalizează un raport de audit pentru implementarea finală a finanțărilor din Fondul Social European în perioada 2007 – 2013.
4. CURAJUL ȘI ANTREPRENORUL
“Dan Barna a avut curajul să înființeze întreprinderi de economie socială. O parte încă funcționează. Nu este nimic neclar acolo. Pur și simplu unele funcționează, altele nu. Asta înseamnă antreprenoriat.”
Într-un demers de transparentizare, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme, a publicat lista tuturor contractorilor din proiectele pe fonduri europene, cu nume, sume, obiective și achiziții. La cele care includ firma lui Dan Barna, în calitate de partener sau beneficiar, cea mai mare parte a achizițiilor sunt anonimizate. De exemplu, proiectul de antreprenoriat “Biblioteca Bunelor Practici”, gestionat integral de compania lui Barna și eșuat complet, are toate achizițiile anonimizate. Contractorii sunt trecuți generic drept furnizori de servicii, protejați în regim de persoane fizice, deși majoritatea sunt companii comerciale. Situația se repetă și în cazul proiectelor sociale “Punți Comunitare” și “Ses-am Deschide-te”. Pe scurt, 67,88% dintre achizițiile dispuse în cadrul proiectelor europene din POSDRU, care implică firma lui Dan Barna, au fost anonimizate în baza publică de date a ministerului condus tot de Barna (adjunctul lui Ghinea). Prin urmare, RISE a adresat o cerere oficială Ministerului Fondurilor Europene (MFE) prin care a solicitat informațiile necesare. Demersul a fost intens obstrucționat.
5. MINISTERUL CEL OPAC
“Poziția mea cu jurnaliștii în interviu: am fost foarte deschis, încă din primul moment am răspuns la toate întrebările, inclusiv în etapa de anchetă jurnalistică. Mi-au spus că dincolo de solicitările pe 544 de la minister despre proiectele mele au primit de la oameni de bună credință, din guvernul PSD, dosarul complet al rambursărilor mele. Ceea ce arată o preocupare a doamnei Dăncilă, în special, și a PSD de a furniza acele informații. Ele sunt date publice, cheltuieli europene, nu e nicio problemă.”
"În realitate, discuția cu domnul Barna a sunat complet diferit. Ministerul a tergiversat permanent să ne ofere informațiile publice din proiectele sale europene. De la prima cerere oficială pe legea 544, adresată de RISE în luna iulie, ministerul a amânat constant să ne trimită lista cu proiectele DCG, cererile de finanțare, acordurile de parteneriat, rapoartele de audit și cele ale vizitelor de monitorizare. Toate acestea sunt centralizate informatic în arhiva instituției. Numai că de acolo veneau ca melcul informații incomplete", scriu jurnaliştii Rise Project.
6. DLAF & DNA
“(…) De aceea solicit DLAF să trimită de urgență documentele la DNA pentru că știm că asta e comanda politică pe care au primit-o. Nu sunt nereguli în acele proiecte (…)”
Acesta a fost un moment de referință în care Dan Barna, acreditând ideea că investigația DLAF (Departamentul de Luptă Antifraudă) ar fi o comandă politică, a instrumentalizat furia susținătorilor săi împotriva jurnaliștilor. Articolul RISE este legitim, susținea el, dar în spatele lui s-ar afla PSD. Pe fondul acesta, Andrei Caramitru, fostul consilier al președintelui USR, a dat tonul diversiunii. Pentru prima dată în spațiul public, termenul “denunț” a fost asociat cu o banală solicitare de informații publice în baza legii 544. (…) A doua manipulare generată de Andrei Caramitru, în timp ce Barna acuza implicații politice la DLAF și se cerea la DNA, a indus artificial o senzație de conflict instituțional între documentul ante-factum (DNA Alba) și cel post-factum (DLAF).
7. ESCHIVA CU DOMNUL JALIU
“Pe colegul meu l-au contactat aseară cu două întrebări punctuale spunându-i să răspundă tot aseară. Asta apropo de cum faci o anchetă jurnalistică, dar nu discuți exact cu cel care va fi principalul afectat. Mie într-adevăr mi-au acordat o oră.”
Dragoș Jaliu a fost sunat de la prânz, luni, 15 octombrie, cu o zi înaintea publicării articolului. A răspuns pe la 18 seara, dar nu a vrut să vorbească direct și a cerut întrebările pe mail. A revenit a doua zi dimineață, iar răspunsul său a fost integrat în text. (…) În majoritatea punctelor, Jaliu confirmă faptele relatate de RISE. Le inventariem însă mai jos pe cele în care dezinformează: “Din ancheta RISE Project rezultă fals că am încasat milioane de euro din fonduri destinate persoanelor vulnerabile”.
8. DE CE ÎN CAMPANIE
"Este una dintre întrebările care persistă printre cititori. Pentru că Dan Barna candidează la prima funcție în stat. Și pentru că în campaniile electorale, interesul public pentru politicieni atinge cote maxime, iar disonanțele dintre faptele și vorbele lor sunt mai importante ca oricând. Este un imperativ jurnalistic. Altfel, nu publicăm articole în funcție de calculele de oportunitate ale partidelor și ne asumăm doar faptele relatate, nu și modul în care combatanții politici folosesc informațiile prezentate de noi", scrie Rise Project.
9. DE CE ADEVĂRUL DESPRE
"Pentru că nu știam culisele antreprenoriale cu fonduri UE (bani publici) ale unui politician important care și-a clădit ascensiunea politică în baza excelenței antreprenoriale. Considerăm aceste contraste de interes public", mai explică jurnaliştii.
10. UNDE SUNT CEILALȚI
"Sunt deja în arhiva RISE articole consistente despre sute de politicieni din absolut toate partidele, inclusiv despre prezidențiabili importanți. Motorul de căutare se află la dreapta sus, în pagina principală.
RISE Project este un centru de investigații de presă. Nu scriem articole comandate, ci documentate. Urmărim cu atenție agenda publică, dar prevalează acuratețea factuală în stabilirea termenelor limită de publicare a investigațiilor noastre. Altfel spus, scriem când avem ce, iar politica editorială a RISE este stabilită de jurnaliștii RISE", se mai arată în articolul Rise Project.
Argumentaţia completă şi documentele aferente pot fi consultate pe site-ul Rise Project.
