I se mai spune şofran sălbatic sau iarbă amară şi este un bun tonic digestiv. Deşi nu este atât de cunoscut ca şofranul de cultură, schinelul deţine calităţi terapeutice deloc de neglijat.
Pentru uz medicinal, de la schinel se folosesc vârfurile tinere, frunzele şi florile, din care se fac infuzii, decocturi, tincturi, extracte, pilule. Toate au efecte benefice pentru sănătate graţie substanţelor active importante, precum benedictina şi cnicina.
În majoritatea cazurilor, schinelul este recomandat pentru reglarea activităţii gastrointestinale. De asemenea, planta este indicată şi în problemele renale şi respiratorii, dar şi în caz de edeme, arsuri.
Atenţie! Dacă sunt administrate în doze mari, preparatele din schinel pot cauza ulceraţii ale gurii şi esofagului sau diaree.
Bun în afecţiuni hepatice
Infuzia de schinel este un remediu utilizat şi în caz de tulburări ale activităţii ficatului şi în afecţiuni biliare. Prepari infuzia din 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Strecori amestecul şi apoi e bine să consumi lichidul fracţionat, pe parcursul unei zile. Tot pentru sănătatea ficatului şi a bilei, poţi face tinctură din 50 g de plantă mărunţită şi 250 ml alcool alimentar de 70°. Ţii amestecul 15 zile într-un recipient etanş, într-un loc întunecos şi răcoros, agitând din când în când conţinutul. După ce strecori, poţi lua câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi, diluată cu puţină apă. Tinctura îşi face mai bine efectul dacă este consumată cu un sfert de oră înainte de masă.
Eficient în infecţii urinare
