News Flash:

De la Orban pentru Orban: Lectia de maghiara despre cum se investesc banii in diaspora (II)

21 Ianuarie 2020
397 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.8747 RON (+0.0001)
USD: 4.1588 RON (+0.0063)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
media 157953279052187800

Prima precizare pe care o face Wikipedia pe pagina dedicată lui Ludovic Orban este următoarea: ”Nu confundați cu Leonard Orban”. Desigur, mulți nu știu cine este Leonard, cu atât mai puțini cine a fost. Frații Orban au un corespondent în Ungaria, la Budapesta, unul mult mai popular și notoriu, dar, totodată, și mai controversat.

Viktor Orban este premierul care a pus Ungaria pe harta lumii, în ultimii ani. Totodată, este premierul care a decis că maghiarii de peste granițe, nu cei plecați în căutarea unei vieți mai bune, ci cei care au rămas pe teritoriile stăpânite odată de Imperiul Austro-Ungar, au nevoie de sprijin de la Budapesta. Sprijin material, sprijin cultural, sprijin politic, dar, mai ales, sprijin financiar.

România are câteva comunități importante de români, peste granițe, în vechile teritorii. În Ucraina de azi, în Moldova, dar și în Serbia. Comunități importante, lăsate, din nefericire, de izbeliște. Nu la fel face și statul ungar. Budapesta investește masiv în comunitățile sale din Serbia, Ucraina și România.

După ce le-a acordat posibilitatea de a dobândi și cetățenia maghiară, Ungaria oferă sume generoase prin proiecte ce vizează toate sferele de activitate. Așa a apărut, la Sfântu Gheorghe, de exemplu, o echipă de fotbal care a ajuns în prima ligă de fotbal. Acolo, Budapesta investește câteva milioane de euro anual, iar după calificarea, anul trecut, în play-off-ul campionatului, suma s-a triplat, ajungând la 6,5 milioane de euro. În Covasna, s-a construit un stadion, după ce o bază sportivă modernă a fost înființată acum câțiva ani. Inițial, guvernul maghiar a stipulat, în legea care prevedea ajutorul financiar pentru echipele din Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc, suma de 3,2 milioane de euro, ulterior ea crescând. Trebuie precizat că această sumă minimă acordată de oficialii maghiari celor două echipe este echivalentul dat de Ministerului Tineretului şi Sportului federațiilor de canotaj, atletism, gimnastică, lupte și handbal din România.

Până să ajungă la Sfântu Gheorghe, banii trimiși de Orban au ajuns la Miercurea Ciuc, într-o academie de fotbal și una de hochei, unde a pompat, doar aici, 5 milioane de euro. Academia de Hochei a Ţinutului Secuiesc, cu sediul în localitatea Cârţa, este finanţată de Guvernul Ungariei şi dispune de facilităţi moderne pentru învăţarea şi practicarea acestui sport de către copiii din zonă, cum ar fi o sală de antrenamente, un patinoar acoperit, echipamente de specialitate dar şi unul dintre cele mai moderne centre medicale de recuperare sportivă din România şi un centru metodologic.

Următoarea academie maghiară de fotbal va fi la Satu Mare. Banii de la Budapesta sunt de câteva ori mai mulți decât sumele pe care statul român îi investește în sportul din zonă.

Oare câți bani a investit Guvernul României în sportul din comunitățile românești de peste graniță? Câți bani au primit românii din Moldova, cei din Ucraina, cei din Serbia, de la București, pentru sport? Răspunsul îl știm cu toții: ZERO!

Să revenim la ce face Viktor Orban pentru maghiarii săi din România. Alte milioane de euro vin de la Budapesta și intră în presa de limbă maghiară din țara noastră. Guvernul maghiar finanţează cu încă 6 milioane de euro Asociaţia Pentru Spaţiul Media Transilvan, după o investiție inițială de 4,5 milioane de euro. Ați auzit de ceva similar din partea României pentru comunitățile noastre de peste hotare?

Lecția maghiară continuă cu investiții uriașe în domeniul economic. România s-a arătat deranjată că Budapesta le dă bani maghiarilor din Transilvania și îi discriminează pe români. Acolo s-a ajuns, da, ați citit bine! Ambasadorul României la Budapesta i-a transmis public vicepremierului maghiar Zsolt Semjen că Programul guvernului Ungariei pentru subvenționarea fermierilor din Transilvania nu a fost discutat cu Guvernul de la București. Motivul supărării oficialilor români: ”România mai crede că intervenţia celor două guverne în acest domeniu ar trebui să fie prudentă, convenită în prealabil, nediscriminatorie şi deplin aliniată regulilor UE.”, a spus ambasadorul Marius Lazurca. După cum bine se știe, cumunitățile maghiare sunt printre cele mai nedezvoltate comunități din România. Indiferența Guvernului de la București pentru propriii cetățeni nu este doar rușinoasă, ci și condamnabilă. Budapesta a dorit să ia atitudine și să le ofere maghiarilor din România o șansă, iar Bucureștiul a reacționat.

Este vorba despre un program finanțat guvernul Viktor Orban cu zeci de milioane de euro și care se adresează fermierilor din Transilvania care depun în limba maghiară proiecte pentru subvenționare. Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a anunțat că va extinde în aproape tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ținutul Secuiesc. Anterior, Orban decisese finanțarea cu 73 de milioane de euro pentru 66 de proiecte din Harghita, Covasna și Mureș, în cadrul programului de dezvoltare economică a Ţinutului Secuiesc.

Al doilea pilon al programului vizează sprijinirea fermierilor din cele trei judeţe. Potrivit sursei citate, aproape cinci mii de fermieri din cele trei judeţe vor primi o subvenţie maximă de 15.000 de euro din partea fundaţiei, cu care vor putea să cumpere utilaje, maşini agricole, animale, valoarea totală a finanţării fiind de circa 61 milioane de euro.

Al treilea pilon vizează sprijinirea investiţiilor mari în domeniul hotelier, adică în turism, evaluarea proiectelor depuse la acest capitol urmând să se facă în perioada următoare.

România câți bani le oferă agricultorilor de etnie română din Serbia, din Ucraina, din Moldova? Același răspuns: ZERO!

Așa cum știm, Orban al lor, nu al nostru, este supranumit, după învestirea guvernului PNL de la București, ”cel rău”. Viktor Orban este atât de rău încât şi-a asumat obligativitatea apărării culturii creştine. Este ciudat, dacă stăm să ne gândim că, în comparație cu România, Ungaria NU are o religie națională, iar din recensământul din anul 2011 reiese că majoritatea maghiarilor (54,6%) au legături cu un cult, 43,9% s-au declarat ireligioși (nefiind afiliați niciunui cult), iar 1,5% sunt atei convinși. În România lui Ludovic Orban, ortodocșii sunt 86,45% din populație, iar  99,5% dintre români sunt creștini.

O altă lecție oferită de la Budapesta vine pe partea de apărare identitară a maghiarilor. Se știe că România și Ungaria nu au cele mai bune relații. Politicienii maghiari, din România și din Ungaria, au acuzat și acuză frecvent Bucureștiul că nu oferă sprijin de dezvoltare comunității maghiare, iar o autonomie pe criterii etnice, mai ales în Ținutul Secuiesc, este intens disputată, existând și un proiect legislativ în Parlament. Ofensiva politică de la Budapesta a blocat aderarea României la OCDE, după închiderea Liceului Teologic Romano-Catolic (LTRC) din Târgu Mureș. Că Orban al lor nu glumește a văzut și Ucraina. În timp ce Bucureștiul tace, Budapesta a anunțat că blochează orice posibilitate a Kievului de a intra în NATO, până când vor fi restabilite drepturile lingvistice ale etnicilor maghiari din Transcarpatia. Legea la care face referire guvernul maghiar îi afectează și pe cei 400.000 de români din Ucraina, dar care au ajuns să fie irelevanți pentru București.

Dacă Budapesta a avut tonul mereu ridicat la adresa Bucureștiului, MAE român a încercat să facă o politică mică, prin dictonul ”tăcerea e de aur”. Umilirea diplomaților și a poporului român e o linie de bază în MAE ungar, fără ca Bucureștiul să reacționeze. De altfel, Budapesta a precizat, de curând, că în Bazinul Carpatic există exemple negative privind respectarea drepturilor minorităţii maghiare. Peter Szijjarto, ministrul de Externe, a amintit că frontierele Ungariei nu sunt aceleaşi cu frontierele naţiunii ungare. ''Prin urmare, considerăm că este în mod special important ca ONU să acţioneze ca protector al drepturilor minorităţilor naţionale şi grupurilor indigene'', a apreciat Szijjarto. ''Etnicii unguri care trăiesc dincolo de frontiere sunt acolo nu pentru că au migrat, ci pentru că au trăit acolo dintotdeauna. Este una din consecinţele istoriei că ei trăiesc acum pe teritoriul unei alte ţări şi drepturile lor trebuie într-adevăr protejate'', a explicat şeful diplomaţiei ungare, adăugând că Ungaria acţionează cu hotărâre pentru a proteja drepturile etnicilor maghiari. El a apreciat că ''la acest capitol există deopotrivă exemple pozitive şi negative în Bazinul Carpatic şi, mai general, în Europa Centrală''. ''Serbia trebuie evidenţiată ca exemplu pozitiv, unde comunitatea etnică maghiară se bucură de cele mai multe drepturi în rândul celor din ţările vecine'', consideră şeful diplomaţiei ungare.

România mai are de învățat. Lecția maghiară de politică externă, de protejare a comunităților de peste granițe, de sprijin financiar, i-ar putea prinde bine lui Ludovic Orban, ca de la Orban la Orban.

În următorul episod voi aborda modelul economic maghiar, cel al lui ”Orban ce rău”, numit dictator de unii, și care reușește să atragă investiții de miliarde de euro, în comparație cu modelul de la București.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2020 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2663 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014395 (s)