joi, 28 martie, 2024

DEFINITIV: CCR OBLIGA Parlamentul sa introduca prag la abuzul in serviciu

Distribuie:

Publicat:

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat motivarea deciziei nr.392 din 6 iunie 2017 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal si ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Exceptiile au fost invocate de Bombonica Prodan, fosta sotie a lui Liviu Dragnea.

Documentul publicat de CCR pune capat speculatiilor si interpretarilor pe marginea abuzului in serviciu si arata clar ca legiuitorul primar (Palamentul) sau cel secundar (Guvernul) au obligatia de a introduce un prag minim valoric pentru infractiunea de abuz in serviciu.

VEZI AICI MOTIVAREA

“Curtea a considerat ca delimitarea dintre diferitele forme de raspundere juridica si raspunderea penala nu poate avea drept unic criteriu tipul actului normativ incalcat in exercitarea atributiilor de serviciu. (…) Curtea a retinut, drept criteriu suplimentar, gradul de intensitate necesar aplicarii unei pedepse penale, respectiv necesitatea existentei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite gravitati a vatamarii a drepturilor sau intereselor legitime rezultate din comiterea faptei”, precizeaza judecatorii constitutionali.

“Curtea subliniaza ca legiuitorul are obligatia de a reglementa pragul valoric al pagubei si intensitatea vatamarii dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natura sa determine aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii”, se mai arata in motivare.

“Dispozitiile penale in vigoare sunt formulate in sens larg si in termeni vagi, ce determina un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a altor cerinte fundamentale ale principiului statului de drept, aceasta redactare constituind premisa unor interpretari si aplicari arbitrare/aleatorii. O asemenea omisiune are relevanta constitutionala in cauza de fata [a se vedea si Decizia nr.503 din 20 aprilie 2010, Decizia nr.107 din 27 februarie 2014 sau Decizia nr.308 din 12 mai 2016, par.41, prin care Curtea a statuat ca „omisiunea si imprecizia legislativa sunt cele care genereaza incalcarea dreptului fundamental pretins a fi incalcat”] pentru ca afecteaza drepturi si libertati fundamentale ale persoanei impotriva careia se formuleaza o astfel acuzatie penala. In aceste conditii, Curtea, fiind tinuta de obligatia de a interpreta o dispozitie legala in sensul de a produce efecte si pentru a da, astfel, un sens constitutional acesteia [a se vedea in acest sens Decizia nr.223 din 13 martie 2012], considera necesara instituirea unui prag al pagubei si circumstantierea vatamarii produse prin comiterea faptei, elemente in functie de care sa se aprecieze incidenta sau nu a legii penale”, mai precizeaza judecatorii.

Judecatoarea Lavinia Stanciu a formulat o opinie concurenta, adica aceasta nu contrazice solutia de admitere/respingere a sesizarilor, ci modul in care solutiile sunt motivate.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img