Demența este un termen umbrelă pentru pierderea progresivă și cronică a funcțiilor mentale. Ea nu este o boală în sine, ci un grup de simptome cu cauze diferite. Există două categorii principale de demență, și anume demență Alzheimer și non-Alzheimer.
Boala Alzheimer este cea mai comună cauză pentru demență. A doua cea mai comună cauză a demenței este demența vasculară. Demența survenită în urma bolii Alzheimer presupune pierderea memoriei și a capacității altor funcții ale creierului, cum ar fi vocabularul, vorbirea și percepția asupra lucrurilor, persoanelor și evenimentelor din jur. Demența non-Alzheimer are legătură cu degenerescența lobară frontotemporală și se împarte în două categorii principale. Prima afectează, în cea mai mare parte, vorbirea, în timp ce ce-a de-a doua se manifestă prin:
– Schimbări de comportament
– Schimbări în caracter
– Pierderea emoțiilor
– Pierderea filtrelor sociale
– Stare de apatie
– Probleme de organizare și planificare
În aceste tipuri de demență non-Alzheimer, pierderea memoriei apare într-un stadiu mai avansat al bolii. Alte tipuri de demență non-Alzheimer includ demența Parkinson, boala Pick și demența Lewy, potrivit doc.ro.
Există și o formă de demență numită mixtă, care are cauze multiple. De exemplu, un pacient care suferă de boala Alzheimer poate avea, în același timp, demență vasculară. În acest caz, este vorba despre demență mixtă.
