Cercetatori de la Universitatea Sapientia Cluj si UMF Targu-Mures au gasit o metoda prin care se obtine, cu putina apa, o cantitate mai mare de artemisinina, substanta folosita in medicamentul ce trateaza malaria, in urma simbiozei dintre o ciuperca si o planta. In cercetarea lor, inceputa acum 6 ani, s-au folosit zeci de plante medicinale numite uzual nafurica (Artemisia annua) si o ciuperca simbionta (Rhizophagus irregularis). Nafurica e o planta medicinala cultivata in regiunile tropicale si subtropicale care produce in mod normal substanta folosita in tratamentul malariei, dar nu in cantitati mari din lipsa apei. Echipa coordonata de Balog Adalbert de la Universitatea Sapientia Cluj si Domokos Erzsébet de la UMF Targu Mures au gasit o metoda revolutionara.
Balog Adalbert, prorector la Universitatea Sapientia Cluj, a declarat pentru „Adevarul“ ca totul a inceput din 2012. Avea un proiect despre ciuperca simbionta. A testat relatia dintre mai multe plante si aceasta ciuperca. A incercat cu rosia, ardeiul, capsunul, insa doar la nafurica a observat schimbarile dorite. A durat luni intregi pana cercetatorii au gasit metoda potrivita ca simbioza dintre nafurica si acea ciuperca sa fie reusita. „Rezultatele arata ca aceasta simbioza este pozitiva pentru fiecare partener. Si ciuperca obtine niste substante de la planta, si planta primeste niste substante de la ciuperca“, explica Balog Adalbert, prorector al Universitatii Sapientia din Cluj. Din primele teste s-a observat ca, in urma simbiozei, se mareste foarte mult volumul radacinii plantei, iar asta ii permite nafuricii sa primeasca o cantitate mai mare de minerale din sol, sa devina mai rezistenta si sa se dezvolte cu putina apa datorita unor proteine ce apar.
Explicatia prorectorului: stanga sus – plantatia de nafurica (Artemisia annua) in timpul experimentului; stanga jos, masa de radacina fara (stanga) si cu ciuperca simbionta Rhizophagus irregularis (dreapta). Dreapta sus frunza de nafurica fara, stanga jos cu ciuperca simbionta Rhizophagus irregularis cu crestere semnificative a glandelor epidermice producatori de artemisinin. Protectorul povesteste ca acea ciuperca are o forma de filament foarte subtire care intra in radacina nafuricii, iar simbioza duce la marirea volumul radacinii si al glandelor de pe frunze ce secreta substanta folosita in tratamentul malariei. Au urmat apoi zeci si zeci de teste. S-au probat mai multe metode de realizare a simbiozei si s-a descoperit cea potrivita: in 4-5 zile simbioza e finalizata. Testele s-au facut pe circa 400 de plante de nafurica in simbioza cu ciuperca. Experimentele au aratat cresterea continutului de artemisinina cu 17% raportat la 100 de grame de frunza. Balog mai spune ca munca lor nu se va opri aici, desi una dintre cele mai bine cotate reviste de botanica din lume, Frontiers in Plant Science, le-a publicat un studiu despre descoperire.
Din toamna vor sa repete testul pe circa 2.000 de plante de nafurica. Intentioneaza sa le cultive pe un teren din campusul universitar din Targu-Mures. Au deja jumatate dintre plante, comandate de la o mare companie farmaceutica din China, companie ce vinde si plante medicinale. Extinderea studiului inseamna si cooptarea in echipa de cercetare, pe langa doctoranzi, si a unor ingineri horticoli.
Prorectorul de la Sapientia marturiseste ca a fost surprins ca Frontiers in Plant Science le-a publicat studiul la doar 6 saptamani dupa ce l-au trimis, asta in conditiile in care uneori cercetatorii stau si un an pana li se publica articolele. Artemisinina a fost descoperita de cercetatoarea chineza Youyou Tu care a luat, in 2015, Premiul Nobel pentru aceasta mare reusita in Medicina. Daca studiul cercetatorilor din Cluj si Mures va demonstra ca substanta ce trateaza malaria poate fi produsa industrial, atunci – sustine Balog – pretul medicamentului folosit in tratarea malariei ar putea scadea. Circa 550 de milioane de oameni sunt infectati anual cu malarie si aproximativ 1 milion de oameni mor in fiecare an, majoritatea copii.
sursa: adevarul.ro
