Dificultatea de a înghiți (disfagie) înseamnă că este nevoie de mai mult timp și efort pentru a transporta alimentele din gură spre stomac. Această situație poate provoca și dureri, iar în cazurile severe înghițirea devine imposibilă. Afecțiunea poate apărea oricând, dar este mai frecvent întâlnită la vârstnici.
Cauzele disfagiei pot fi diverse, de la boala de reflux gastroesofagian până la tulburări neurologice, iar diagnosticul se stabilește prin proceduri precum radiografia cu bariu sau endoscopia. Tratamentul depinde de cauza problemei și poate include anumite exerciții de înghițire, administrarea unor medicamente sau chiar intervenție chirurgicală.
Ce este disfagia?
Persoanele cu disfagie au dificultăți la înghițire și pot chiar să resimtă dureri în timpul înghițirii, problemă cunoscută sub numele de odinofagie. Unele persoane pot avea probleme la înghițirea în siguranță a lichidelor, a alimentelor sau a salivei, ceea ce poate face dificil aportul de suficiente calorii și lichide pentru a hrăni corpul și poate duce la afecțiuni suplimentare.
Disfagia apare atunci când există o problemă cu controlul neuronal sau cu structurile implicate în orice parte a procesului de înghițire. Limba slăbită sau mușchii obrazului pot face dificilă mutarea alimentelor în gură pentru a mesteca. Un accident vascular cerebral sau o altă tulburare a sistemului nervos poate face dificilă începerea răspunsului la înghițire, un stimul care permite alimentelor și lichidelor să se deplaseze în siguranță prin gât. O altă dificultate poate apărea atunci când mușchii slabi ai gâtului, cum ar fi după o intervenție chirurgicală pentru cancer, nu pot deplasa toate alimentele spre stomac. Disfagia poate rezulta și din tulburări ale esofagului.
Bucățile prea mari de alimente pot pătrunde în gât și pot bloca trecerea aerului. În plus, atunci când alimentele sau lichidele intră pe căile respiratorii ale unui pacient cu disfagie, acesta nu le poate îndepărta prin tuse. Alimentele sau lichidele care rămân pe căile respiratorii pot pătrunde în plămâni, stimulând creșterea bacteriilor dăunătoare, rezultând astfel o infecție pulmonară numită pneumonie de aspirație, potrivit doc.ro.
