Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul. Născută în a doua jumătate a secolului XVI, Stanca s-a căsători cu Mihai Viteazul în biserica din localitatea Proieni, judeţul Vâlcea, în anul 1584. A fost întâi nevasta altui boier pe nume Dumitru.
Se spune că aceasta era fiica unei jupânese pe nume Neacsa, călugărita sub numele de Maria. A avut un frate Dragomir ce a fost un mare boier pe vremea lui Matei Basarab, Era nepoata , de frate sau de sora, a marelui ban Dobromir.
Cel mai probabil tatăl acesteia era un jupan pe nume Stan. A primit moştenire satele Carstienesti (Vâlcea) şi Poiană. Stânca a fost întâi nevasta altui boier pe nume Dumitru.
Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul
Mihai Viteazul îi dăruieşte Doamnei Stanca în anul 1600 castelul din Cetatea Făgăraşului dar şi domeniul Făgăraşului
Se va retrage aici după înfrângerea de la Mirăslău (18/28 septembrie 1600) şi tot aici îşi va adăposti familia, până în 1601.
Doamna Stanca se aşază aici cu cei doi copii, Nicolae Patrascu şi Domniţă Florica. Mihai Viteazul construieşte în partea sudică a cetăţii o biserică pentru familia lui.
După lupta de la Mirăslău, cei trei vor fi ţinuţi în cetate ca ostatici, iar după uciderea voievodului, Doamna Stanca a stat aici ca roaba.
Potrivit istoricului Nicolae Iorga Stanca a murit în anul 1603 de ciumă.
