joi, 28 martie, 2024

Dragoș Pîslaru (USR-PLUS) cere intervenția DNA în scandalul gunoaielor din Sectorul 1

Distribuie:

Publicat:

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru (USR-PLUS) susține că problema gunoaielor din Sectorul 1 al Capitalei trebuie să ajungă pe agenda Uniunii Europene. El arată că DNA ar trebui să intervină și să investigheze dacă nu cumva există fapte de corupție în privința contractului dintre ROMPREST și Primăria Sectorului 1. Criza gunoaielor, cel puțin pentru moment, a luat sfârșit în Sectorul 1 (mai multe aici).

„Problema gunoaielor de la Sectorul 1 trebuie să ajungă pe agenda UE, fiind vorba de un serviciu economic de interes general, reglementat la nivel comunitar. Un parteneriat local-european pentru ieșirea din impas este necesar, urgent și realizabil: anumite erori și probleme naționale sau locale care afectează direct cetățenii trebuie semnalate la nivel european, întrucât este dreptul nostru, al cetățenilor, să primim aceste servicii fără întrerupere, la o calitate bună, mai ales că suntem contributori direcți pentru ele.

Din acest motiv, am inițiat o interpelare Comisiei Europene referitor la situația urât mirositoare a Sectorului 1 din București pentru a afla dacă practicile firmei de salubritate au fost conforme principiilor de piață internă aflate în vigoare la nivel european de zeci de ani de zile și dacă refuzul repetat al Romprest de a ridica gunoiul timp de o lună nu a pus în pericol, în mod voit, sănătatea locuitorilor Sectorului 1 și a întreg municipiului București, în special în timpul unei pandemii severe cu consecințe sociale și economice extrem de grave.

Fiecare persoană din Uniunea Europeană produce, în medie, aproape o jumătate de tonă de deșeuri pe an. Lesne de înțeles că, necolectate și netratate, ele vor polua apa, aerul, solul și vor crește riscul de îmbolnăvire pentru persoanele din comunitate. Riscul nu este doar al comunității, deoarece tonele de deșeuri pot modifica mediul și starea de sănătate dincolo de aria de răspundere a autorităților locale. Din acest motiv, gestionarea deșeurilor este un serviciu adus cetățeanului pentru bunăstarea, sănătatea și traiul său de zi cu zi.

Serviciul de salubritate este un serviciu care la nivel european se numește serviciu economic de interes general (SEIG), așa cum sunt cele de energie, telecomunicații, transport, servicii poștale sau cele de canalizare. În general, statele membre sunt responsabile de definirea a ceea ce consideră drept servicii de interes economic general. Dar aceste servicii se supun, ca toți actorii economici de altfel, regulilor concurenței pieței europene, așa cum bine spune Tratatul de la Lisabona. Datorită acestui fapt, anumite erori și probleme naționale sau locale care afectează direct cetățenii trebuie semnalate la nivel european, întrucât este dreptul cetățenilor să primească aceste servicii fără întrerupere, la o calitate bună, mai ales că sunt contributori direcți pentru ele.

Din acest motiv, am inițiat o interpelare Comisiei Europene referitor la situația urât mirositoare a Sectorului 1 din București pentru a afla dacă practicile firmei de salubritate au fost conforme principiilor de piață internă aflate în vigoare la nivel european de zeci de ani de zile și dacă refuzul repetat al Romprest de a ridica gunoiul timp de o lună nu a pus în pericol, în mod voit, sănătatea locuitorilor Sectorului 1 și a întreg municipiului București, în special în timpul unei pandemii severe cu consecințe sociale și economice extrem de grave.

Ce se întâmplă în Sectorul 1?

Sectorul 1 se află din nou în miezul unui episod de șantaj din partea firmei de salubritate care deține de peste 13 de ani monopolul, printr-un contract de serviciu public. Un contract extrem de subțire și ușor de abuzat în defavoarea contribuabilului, un contract care s-a desfășurat cu minim de control real și pe fond de către fostul primar PSD al Sectorului 1, cu prețuri și prestații posibil umflate artificial și care au secătuit bugetul public.

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, împreună cu consilierii locali USR PLUS, a semnalat acum șase luni această problemă, pornind de la valoarea mare a datoriilor moștenite, procentul enorm din bugetului sectorului alocat salubrității, dar și rapoartele Curții de Conturi și adresele ANRSC. Primarul Sectorului 1 a solicitat companiei Romprest să pună la dispoziție, de urgență, toate informațiile și datele necesare pentru verificarea cantității de servicii efectiv prestate și refacerea facturilor fiscale în sensul corelării valorii acestora cu serviciile realizate. Răspunsul companiei s-a transformat în episoade de șantaj manifestate vizibil pentru locuitorii orașului, acțiuni în instanță, comisii de mediere, proiecte de hotărâri de consiliu care nu au trecut, deși compania avea obligația să furnizeze aceste informații, conform Art. 20 din Legea 101/2006.

În același timp, contractul pentru funcționarea gropii de gunoi Iridex a expirat, ceea ce ridică și costurile de transport pentru operatorii care trebuie să găsească alte soluții pentru depozitarea deșeurilor. Și chiar dacă la nivelul municipiului București se dezbate acum înființarea unei asociații de dezvoltare intracomunitară (ADI) pentru gestionarea integrată a deșeurilor municipale în Municipiul București, ca formă de cooperare între PMB, sectoare și eventual UAT-uri din Ilfov în conformitate cu Legea nr. 51/2006, aceasta este o strategie pe termen lung. O strategie care va trebui să trateze atât problema gropii de gunoi Iridex, care se închide, dar va rămâne o bombă ecologică la marginea orașului, cât și proiectele și investițiile pentru sortare, reciclare, refolosire și reducerea cantității de gunoi ce ajunge la groapă.

În episodul de azi aflăm că Romprest nu a plătit operatorii de sortare/tratare, deși primăria a plătit facturile pentru această componentă a serviciului. Suficient cât aceștia să nu mai primească deșeurile, iar coroborat cu reducerea volumelor Iridex, Romprest va susține, inclusiv în fața instanței, că nu mai poate în mod demonstrabil să mai susțină frecvența de ridicare și volumele, conform contractului.

Primarul a propus deja o soluție, cesionarea creanțelor între Romprest și operatorii de sortare către primăria sectorului și contractarea directă a serviciilor. Soluția este clară, operatorii și primăria sunt de acord, Romprest și-ar vedea iar factura redusă, cu tot cu eventualul adaos comercial practicat.

Susțin ferm acțiunea primarului Clotilde Armand de igienă administrativă. Primăria Sectorului 1 trebuie să știe foarte clar cât și pentru ce plătește pentru fiecare metru cub de gunoi, în mod real, într-un contract care să asigure control, transparență și legalitate în cheltuirea banilor publici. Fiindcă așa este normal și așa spune legea. Iar la nivel european practica judiciară arată că serviciile de interes economic general nu pot fi întrerupte peste noapte.

Ce putem face?

În primul rând trebuie să acceptăm adevărul: că am fost cu toții mințiți cu un contract plin de nereguli de atâția ani, cu un buget electoral supradimensionat în 2020, care a permis primarului Tudorache să cheltuie pe altceva banii pe care de obicei îi plătea salubrității, inclusiv cu creșteri nejustificate de tarife, lăsând astfel datorii pentru anul următor. În acest moment, cu un buget realist și corect, datoriile sunt mult mai greu de plătit și vor trebui parțial reeșalonate și parțial corectate în instanță, acolo unde facturile sunt justificate doar pe hârtie, nu și pe fond.

În al doilea rând, ne aflăm în situația în care acest contract nu reflectă interesul general al cetățenilor, fiind de facto perimat și avem nevoie de unul nou, cu câteva cerințe evidente:

Transparența totală a structurii de costuri și tarife pentru Sectorul 1, cu asigurarea unui profit rezonabil.

Verificarea continuă, inclusiv cu mijloace tehnice, a calității serviciului, a cantităților colectate, transportate și depozitate precum și a cheltuielilor directe pentru prestație.

Indicatori de performanță care să motiveze operatorul să reducă mai degrabă decât să maximizeze cantitatea de gunoi ce ajunge la groapă, inclusiv prin trecerea în legalitate a colectării pentru toate persoanele juridice ce operează în sector.

Nu în ultimul rând, sancționarea acestei fapte este necesară pentru că operatorii de servicii publice trebuie să înțeleagă că interesul cetățeanului primează. Dreptul la sănătate și la un mediu sănătos pe care îl are fiecare persoană vine însoțit de obligația de a contribui prin propria faptă, adică prin colectarea deșeurilor. În momentul în care Romprest a șantajat Primăria Sectorului 1 cu suspendarea activității și și-a încetat temporar activitatea, a pus în pericol mediul și sănătatea locuitorilor din sector prin acumularea de deșeuri, a împiedicat fiecare cetățean care depindea de infrastructura oferită să respecte legea prin propria sa contribuție la colectare și și-a pierdut calitatea de entitate privilegiată prin răspunderea îndeplinirii unui interes public.

La nivel european, pe perioada pandemiei, Comisia a propus o serie de măsuri concrete prin care operatorii de servicii de salubritate să fie capabili să își continue activitatea și să nu pună în pericol sănătatea oamenilor, să nu îi expună la poluarea aerului, apei și solului. Adică exact ceea ce nu a făcut Romprest prin refuzul de a-și îndeplini obligațiile contractuale. Sunt curios de părerea Comisiei Europene în această situație și de cum consideră aceasta că poate fi sancționată compania care în mod intenționat a expus cetățenii, în plină pandemie, la un pericol suplimentar de sănătate.

De asemenea, sper ca autoritățile publice să facă apel la instrumentele de asistență tehnică prevăzute de Comisia Europeană care ne pot ghida în alegerea serviciilor de colectare, gestionarea lor și a achizițiilor publice. Comisia a recomandat această practică încă din 2018, în raportul său privind punerea în aplicare a legislației UE privind deșeurile, iar Instrumentul de Asistență Tehnică pe care l-am negociat la finalul anului 2020 oferă fondurile necesare în acest sens. O interpelare către Comisia Europeană este pe deplin justificată în acest caz și voi depune diligențele necesare.

Nu în ultimul rând, este momentul ca Primăria S1 să formeze o echipă unită în interesul cetățenilor, atât la nivel politic, cât și cu sprijin din partea autorităților statului, care ar putea interveni în această speță: prefectul Municipiului București, privind aplicarea normelor legale în această situație, Consiliul Concurenței, pentru o opinie privind modul în care autoritatea publică locală are dreptul să verifice structura de costuri și tarife a operatorului delegat, ANRSC și ministerele de linie relevante (MFP, MDLPA etc.) pentru a monitoriza implementarea serviciului economic de interes general în cauză în relație cu legislația națională și europeană. În cazul în care se constată de către aceste autorități că au fost încălcate drepturi fundamentale ale cetățeanului, să se determine prejudiciul și modul în care Romprest poate fi trasă la răspundere contravențional, contractul reziliat, iar dacă se demonstrează fapte de corupție în realizarea contractului, se justifică apelarea la DNA”, a arătat Dragoș Pîslaru pe pagina sa de internet.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img