Francezii votează duminică în al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare, al căror rezultat va determina marja de manevră a preşedintelui Emmanuel Macron pentru următorii cinci ani împotriva unei stângi pregătită de luptă, potrivit AFP.
Absenteismul se anunţă masiv, dar cu o participare în uşoară creştere în turul doi, de 18,99% la prânz, în raport cu primul tur din 12 iunie, când mai mult de jumătate din cei 48 de milioane de alegători au ocolit urnele.
Ultimele sondaje autorizate vineri sugerau că coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie, ar trebui să obţină o majoritate relativă, dar nu necesar majoritatea absolută de 289 de deputaţi de care are nevoie pentru a face reformele anunţate. O majoritate relativă l-ar obliga să caute în permanenţă sprijin de la alte partide politice pentru a aproba proiecte de lege.
În primul tur, majoritatea actuală a adunat aproximativ 26% din voturi, cu puţin în faţa alianţei de stânga NUPES a lui Jean-Luc Mélenchon care a reuşit să reunească socialiştii, ecologiştii, comuniştii şi propria sa mişcare radicală, La France Insoumise.
Pentru stânga unită – o premieră de decenii – provocarea este să impună coabitarea cu şeful statului, dar ipoteza pare puţin probabilă, din lipsa unei rezerve de voturi. Cu toate acestea, este deja aproape garantat constituirea principalului bloc de opoziţie în Adunare, rol asumat până acum de dreapta.
Pe ultima sută de metri, Emmanuel Macron, care a călătorit joi pentru prima dată la Kiev, a dramatizat problema, spunând că războiul din Ucraina a afectat viaţa de zi cu zi a francezilor şi insistând asupra "necesităţii unei Franţe care să fie cu adevărat Uniunea Europeană” care să poată avea "o voce clară şi distinctă". El a lansat şi ideea "extremelor", a căror victorie ar semăna "dezordine" în Franţa, acuzându-i că militează pentru ieşirea din Uniunea Europeană.
