Epoca homerica. După o lungă perioadă întunecată, în sec. al-IX-lea, a început o nouă epocă şi anume homerica sau geometrică. Această denumire este datorată ceramicii originale produse acum. În epoca geometrică grecii au reluat totul din punctul în care se oprise în era miceniana.
Isprăvile eroilor din epoca precedentă ar fi fost relatate de către Homer, ce a trăit în această epocă. A descris o societate aristocratică, în linii mari, cea a epocii sale, într-o lumină favorabilă. Hesiod ne arată aspectele dificile ale vieţii agricultorului din aceeaşi epocă şi organizează panteonul zeilor.
Regalitatea s-a tranformat încet încet în sec. al Vll-lea în oligarhie. La începuturi s-a dorit o limitare a atribuţiilor regelui la funcţiile religioase. Puterea executivă era exercitată de un consiliu de nobili, eupatrizii („cei de stirpe aleasă”), iar celelalte funcţii sunt încredinţate magistraţilor.
Date exacte ce au dus la aceste schimbări în diferite cetăţi nu sunt încă cunoscute
Sparta furnizează informaţii asupra regimului pe care l-a conservat în ansamblu de-a lungul secolelor. În această epocă, oraşele cunosc o prosperitate crescândă. Aristoii (cei mai buni) limitează puterea prinţului local. Aceşti aristocraţi îi dispreţuiesc pe ţărani, considerându-i neciopliţi, şi nu îşi imaginează că într-o bună zi aceştia ar putea să aibă drepturi politice.
Epoca homerica
Mai exact politica lor constă în negarea evidentei inegalităţii. Hesiod, el însuşi cultivator, îi critică în mod constant.
Pământul se afla în mâinile celor bogaţi. Populaţia a crescut, iar cei săraci, nedispunând de alte mijloace de existenţă, pentru a nu muri de foame, recurg la infanticid sau la anexarea de noi teritorii.
Colonizarea s-a îndreptat spre Sicilia şi Italia. Marile cetăţi au fondat colonii. Colonizarea a fost mai activă mai ales în Mediterana occidentală. Colonizarea către nordul Mării Egee a avut loc mult mai târziu.
Pe plan cultural, zona a rămas în urmă. Colonizarea a stimulat schimburile. Coloniile au exportat cereale şi au importat produse de lux. Aristocraţii au organizat plecarea ţăranilor spre colonii. S-au trezit în faţa unor negustori şi ţărani bogaţi ce nu au mai suportat să fie dominaţi de oligarhie.
Religia s-a reînnoit; au fost adoptaţi zei noi, veniţi din Orient, Apollo şi Afrodita. în jurul anului 800, se constată organizarea cetăţii, polis, condusă de aristocraţi.
Alfabetul fenician a fost adoptat de greci la începutul secolului al IX-lea. Sistemul a fost imitat către 900 de o scriere alfabetică.
S-au făcut însă câteva modificări; semnalizarea vocalelor şi consoanelor de la sfârşitul alfabetului inventat.
Alfabetul s-a răspândit în întreaga lume greacă. Pentru inscripţii erau folosite materiale de toate genurile: piatră, lemn, metal, papirus, piele, tăbliţe de ceară. Pentru că fenicienii nu cunoşteau tăbliţele de lut, nici grecii nu le folosesc.
