Experţii Consiliului Europei (CoE) au criticat vineri autorităţile ungare pentru eşecul de a identifica potenţialele victime ale traficului de persoane, ca urmare a înăspririi regulilor privind imigraţia şi azilul, informează MTI.
Potrivit GRETA (Grupul de experţi al CoE pentru măsuri împotriva traficului de persoane), Ungaria ar trebui să-şi schimbe legislaţia pentru a depista mai eficient şi a ajuta victimele traficului de persoane din rândul solicitanţilor de azil şi al migranţilor.
Preocupările anterioare legate de tratamentul acordat de Ungaria victimelor traficului de persoane "au fost amplificate de introducerea repetată de legi şi măsuri mai restrictive cu privire la imigraţie şi azil", se arată într-un raport al GRETA făcut public vineri.
Experţii, care au vizitat zonele de tranzit de la Roszke şi Tompa, la graniţa cu Serbia, în decembrie 2017, "iau act cu îngrijorare de faptul că în aceste zone de tranzit nu există condiţiile pentru crearea unei atmosfere de încredere care să ajute victimele traficului să iasă în faţă". Experţii evocă, între altele, lipsa unui spaţiu privat în care migranţii să poată discuta cu avocaţi ori medici şi faptul că solicitanţii de azil nu sunt informaţi în privinţa drepturilor pe care le au.
Copiii între 14 şi 17 ani ar putea fi "deosebit de vulnerabili întrucât sunt trataţi ca adulţi, în pofida faptului că sunt minori", subliniază autorii raportului, care îşi exprimă totodată preocuparea faţă de comunicarea cu "gardienii ad-hoc" alocaţi acestor minori.
GRETA citează şi informaţii provenite de la misiunea Comisariatului ONU pentru drepturile omului din Serbia, conform cărora "numărul de expulzări colective din Ungaria către Serbia s-a ridicat la 79 în perioada 11-24 decembrie 2017". Raportul menţionează în acest context că "expulzările colective afectează în mod negativ depistarea victimelor traficului şi stârnesc grave îngrijorări în ce priveşte respectarea de către Ungaria a anumitor obligaţii din Convenţia" CoE împotriva traficului de persoane.
Experţii CoE şi-au exprimat de asemenea preocuparea în ce priveşte nivelul de pregătire al angajaţilor din zonele de tranzit pentru identificarea victimelor traficului de persoane. "Cea mai mare parte a personalului din zonele de tranzit care a discutat cu delegaţia GRETA nu a putut oferi explicaţii clare privind procedurile de urmat sau care sunt autorităţile competente pentru a lua decizii în legătură cu identificarea şi înregistrarea victimelor", au denunţat autorii raportului.
Aceştia fac apel la autorităţile ungare să stabilească orientări pentru identificarea victimelor traficului de persoane şi pentru a le acorda asistenţă, în afara zonelor de tranzit, în conformitate cu Articolul 12 al Convenţiei. În acelaşi timp, ei cer Ungariei să revizuiască procedurile de evaluare a vârstei solicitanţilor de azil şi să asigure protecţia copiilor.
Ministerul ungar de Interne a calificat în ce-l priveşte drept "nefondate" constatările raportului cu privire la expulzări colective şi a respins de asemenea afirmaţiile din raport în sensul că zonele de tranzit ar fi de fapt " un loc de privare de libertate", precizând că solicitanţii de azil sunt liberi să plece oricând în Serbia. Aşadar, libertăţile celor din zonele de tranzit nu sunt încălcate, a conchis ministerul, care a mai menţionat că guvernul ungar nu are informaţii oficiale privind "listele de aşteptare" evocate în raportul GRETA şi a respins totodată concluzia acestuia privind insuficienţa tratamentului psihologic şi a protejării minorilor.AGERPRES
