Pretul mediu de inchidere a pietei la energia electrica a ajuns miercuri la 397 de lei/MWh, un record istoric, de trei ori mai mare decat cel consemnat in luna august 2010, de 138 lei/MWh, conform datelor OPCOM citate de Andreea Paul, presedintele INACO – Initiativa pentru Competitivitate.
“Facturile populatiei cresc exploziv, veniturile lor nu tin pasul, iar competitivitatea producatorilor scade sub povara costurilor cu utilitatile, afectate fiind mai ales intreprinderile mici si mijlocii si industriile primare precum: procesarea laptelui, a carnii si a painii. Inflatia va resimti aceste dinamici si, din nou, consumatorul casnic si producatorul local”, a spus Paul.
Potrivit acesteia, din 2004 pana in anii 2011 si 2012 nu s-au inregistrat preturi medii care sa depaseasca media lunara de 180 lei/MWh.
“In anii 2011 si 2012, cauza naturala a cresterii preturilor a tinut de lipsa de apa. Acum, nivelul Dunarii este la limita minima, dar functionala, iar gradul de umplere a lacurilor este de 67% — nivel apreciat ca optim. In 2012, luna februarie, conditiile de vreme au solicitat sistemul ajungandu-se la consumuri record de 11.000 MW pe interval orar. Acum consumul mediu anual este aproape la jumatate, la 7.000 MW pe interval orar. Asadar, dinamica preturilor in prezent ridica o serie de probleme cheie ce ar putea tine chiar de sistemul de functionare a OPCOM. Pare sa permita satisfacerea unor interese conjuncturale ale diverselor grupuri din sectorul energetic”, a aratat presedintele INACO.
In opinia acesteia, din ianuarie 2017 s-a produs un tsunami energetic.
“Afirmatiile facute de ministrul Toma Petcu, cum ca ‘nu mai exista carbune disponibil’ au dus la majorari accelerate de pret, de pana la 150 — 200 de euro/MW, determinand insolventa unor companii din domeniul energetic. Ordonanta nr. 24 din 31 martie 2017 a blocat contractarea energiei, respectiv a certificatelor verzi, incepand cu luna martie 2017, ceea ce a condus la cresterea pretului energiei electrice din surse regenerabile. In acest fel s-a creat blocajul accesului la piata, prin imposibilitatea incheierii contractelor bilaterale pentru certificatele verzi”, a precizat Paul.
Potrivit acesteia, 80% din energia tranzactionata din piata de energie este realizata de producatori de stat si preturile cresc si mai accelerat in prezent, printre cauzele specificare care trebuie investigate fiind semnalate lipsa transparentei tranzactiilor in PZU si a modului in care cererea si oferta se inchid sau existenta unor oferte de vanzare — cumparare pe aceleasi intervale, propuse concomitent de acelasi participant, in scopul majorarii pretului de inchidere pe PZU.
Andreea Paul sustine ca nu se stie cine sunt cumparatorii, respectiv vanzatorii, aceste informatii nefiind publice, iar cota de piata tranzactionata pe PZU depaseste normalul legal specific pietei de tranzactionare pentru ziua urmatoare.
De asemenea, ea a atras atentia asupra centralizarii excesive a tuturor tranzactiilor la Operatorul Centralizat al Tranzactiilor Comerciale cu Energie Electrica si Gaze Naturale (OPCOM), impunerii unor contracte bilaterale standardizate, care au limitat posibilitatile participantilor la a incheia contracte pe perioade lungi de timp, cresterii nejustificate a volumului tranzactiilor pe Piata Pentru Ziua Urmatoare (PZU) si transformarea acesteia dintr-o piata de reglaj intr-o piata neta de achizitie care pentru unele zile a acoperit peste 50% din consumul Romaniei.
Ea mai sustine ca volatilitatea PZU inregistreaza variatii de pret de la 10 lei la 600 lei prin posibilitatile de manipulare a softului de operare si discriminarea participantilor prin avantajarea directa a producatorilor de stat CEO, Nuclearelectrica, Elcen si Hidroelectrica.
‘Efectul pe termen mediu sau lung pentru Romania si Siguranta Nationala risca sa fie dezastruos intrucat, in caz de crestere reala a necesarului energetic, sistemul national nu va fi capabil sa produca energie la nivelul cerintelor cu un risc de 90% de cadere a acestuia si oprirea alimentarilor cu energie’, a mai spus Paul.
