“30 de secunde pana in Rai, iar lumea vrea sa mai stai″. Este titlul unui jurnal scris de un adolescent care din pacate nu mai este printre noi.
A murit la doar 13 ani ingenunchiat de boala. Insa, oricat ar fi de cumplita povestea lui ascunde si un bine imens. Cristi s-a stins impacat.
El a avut sansa sa fie ingrjit de o femeie care l-a luat din spitalul in care l-au abandonat parintii naturali. Ei nu i-a pasat ca nu este perfect si o vreme au luptat impreuna. De un astfel de ajutor au nevoie cel putin 800 de copii din Romania cu suferinte groaznice si prea putin noroc sa fie vreodata adoptati.
Adelina citeste pentru a mia oara randurile scrise de Cristi in jurnal. Cuvinte amare, care ii scrijelesc sufletul. In fapt, gandurile unui adolescent care a stiut ca la 3 ani a fost luat dintr-un patut de spital unde a fost parasit pentru ca era prea bolnav. Pentru Adelina nu a contat.
Adelina: ″In primele luni refuza sa isi aminteasca ca acolo a fost locul unde a fost desi, imi arata ”uite acolo am stat” apoi a devenit asa o parte din ceea ce ne face speciali, ”de ce m-ai ales tu pe mine si spune-mi cum a fost ziua aia”. Era speriat sa nu ii iau adidasii, pentru ca el crescand in sectia de terapie intensiva, era ritualul, asa il descaltai si il puneai in pat, era ritualul de abandon si dormea incaltat ”
Ea l-a iubit si atat. Nu s-a gandit niciodata ca povestea lor unica avea sa dureze doar 11 ani.
Adelina: “Te rupe durerea, e momentul ala in care te trezesti dimineata si in care a fost o liniste. Dupa Cristi ala al meu urla in fata mea si urlam si eu, si au venit si cei de la ambulanta si am momentul ala atat de clar. Si l-au resuscitat si mi-au zis ca nu isi mai revine si nici atunci nu realizam moartea lui Cristi. Ma trezeam in fiecare dimineata si nu-l mai aveam.”
In urma baiatului, a ramas marturie jurnalul, niciodata deschis de ea pana atunci. L-a numit dureros: “30 de secunde pana in Rai, iar lumea vrea sa mai stai″.
Adelina: “El m-a anuntat ca o sa moara, numai ca eu nu eram in stare sa vad asta.”
Au trecut 5 ani de atunci, insa sufletele lor au ramas tot unite pana dincolo de lume. Adelina s-a luptat sa mearga mai departe, iar puterea ei are si un nume: Andrei – un baietel lepadat si el in acelasi spital in care l-a gasit pe Cristi.
Adelina: “Mi s-a spus ca are tot aceeasi malformatie si deja stiam ce inseamna. Stiam ca la 11 luni cat avea cel mic e complet depasit si el medical si le-am zis imediat o sa il iau, deci vreau sa il iau si m-am dus sa il vad era foarte rau si am realizat ca asa am pornit si cu Cristi.”
Dar, pe Andrei a reusit sa il salveze. Pustiul a fost operat, iar acum este bine. Rad si se joaca, sunt fericiti. Continua sa ajute copiii pe care nu ii vrea nimeni pentru ca nu sunt sanatosi. Jurnalul lui Cristi il poarta cu ea mereu. Doar asa functioneaza acum: ”imparte la o alta parte care sa se imparta mai departe”
In Romania sunt 800 de copii uitati intentionat de parinti in seama statului iar unii nici macar nu pot fi adoptati. Cei mai multi sufera de boli cumplite si nu ii vrea nimeni.
MIhaela Ungureanu- director DGASPC Sector 3: ”In general persoanele care vor sa adopte au o parere o imagine despre acel copil si de cele mai multe ori vin cu un tipar cu niste asteptari cu o imagine despre acel copil
Sunt extrem de rare inclusiv cazurile in care familiile sunt dispuse sa ajute fetite si baieti cu handicap.
