Odata, in jungla, traia un lup foarte lenes. Langa casa lui era un iaz. Multe animale treceau zilnic pe langa casa lui si ajungeau la iaz sa bea apa. Lupul era mereu in cautare de hrana.
Intr-o zi, lupul statea pe langa iaz sperand sa pice ceva de mancare. La un moment dat, lupul a zarit un taur mort: „Ah, ce noroc. Acum pot sa mananc cat vreau!”, a spus el si a inceput sa mestece cu pofta.
In timp ce se infrupta, i-a venit in minte un gand: „Daca un alt animal trece pe aici, imi va cere sa impartim prada. Mai bine mananc repede!”. Zis si facut.
Pentru ca manca in graba, un os i-a ramas blocat in gat. Lupul a incercat sa scoata osul din gat, insa in zadar.
„Of, of, osul din gat ma doare rau. Ce sa fac?”, se vaita lupul. Dintr-odata, lupul si-a amintit ca langa rau locuia un cocor.
Lupul s-a dus la cocor si i-a spus: „Dragul meu cocor, am un os blocat in gat. Iti ofer un cadou, daca imi vei scoate osul din gat cu ciocul tau lung.”
Cocorului i s-a facut mila de lup si i-a spus sa deschida gura larg, apoi i-a scos osul din gat lupului cu ciocul sau.
„Vai, ce bine este acum!”, a spus lupul fericit.
„Acum, unde este cadoul meu?”, a intrebat cocorul.
