joi, 28 martie, 2024

„Ma numesc Maximilian, am 41 de ani si sunt sofer de tir. Acum un an mi-aduc aminte ca ma uitam dintr-o parcare la copiii mei care deschideau niste cadouri. Atunci am inceput sa plang…”

Distribuie:

Publicat:

Ma numesc Maximilian, am 41 de ani si sunt sofer de tir de 20 de ani. Am inceput cariera la 21 de ani cu ajutorul tatalui meu care mi-a cumparat un camion si o remorca personala.

La inceput mi-a fost frica deoarece ma simteam de parca eram cu un picior in groapa deoarece este o meserie destul de periculoasa. Am inceput cariera cu curse in Romania deoarece imi era frica sa stau departe de casa…

Viata ca sofer de tir este destul de diificila deoarece cand iti iei angajamentul de sofer nu prea o sa mai ai familie.

O sa fii mai mereu departe de ea ca te mai prind sarbatorile prin parcari asteptand sa se termine pauza de 8 ore…

Pe la varsta de 30 de ani am zis sa imi fac curaj si sa incerc cateva curse in strainatate. Deeoarece mi-am facut curaj am ajuns sa fac curse in strainatate si in ziua de astazi.

Cele mai urate momente se petrec cel mai des iarna deoarece ramai impotmolit si trebuie sa montezi lanturi care nu se pun in doua minute dupa cum cred unii.

Este destul de dificil deoarece poti sa prinzi accidente pe autostrazi si iti ia 2-3 ore din timpi. Aam facut si accidente. De exemplu, mergeam cu 90 km/h si un caine mi-a sarit direct in fata, nu am putut sa il ocolesc si l-am lovit.

Oricum acesta mi-a adus niste pagube mult mai mari pentru camionul meu. In aceasta meserie grea sunt insa si niste parti frumoase. Mi-am facut prieteni cu care tin si acum legatura, am vazut peisaje uimitoare din Romania dar si din alte tari.

Iar cand gaseam un coleg cu care aveam aceeasi destinatie vorbeam prin statie si ne povesteam viata.

Acum un an imi aduc aminte ca ma uitam din parcare la copiii mei care deschideau niste cutii cu cadouri. In acel moment am inceput sa plang de dor…

Din acest job am inceput sa castig 1000 de euro, ceea ce e destul de putin dar am reusit sa le aduc zambetul pe buze copiilor mei.

E foarte greu ca din cei 1000 de euro, cel putin 500 se duc pe intretinerea camionului, 300 pe intretinerea casei si imi mai raman 300-400 euro pentru nevoile normale.

Greu e cand ajungi la depozit cu incarcatura si trebuie sa astepti 2-3 zile ca sa vina radul la descarcat. Si daca cineva o sa zica sa plec sa ma plimb prin orasul respectiv, nu pot, pentru ca se poate taia prelata si fura incarcatura.

Cel mai frumos moment este atunci cand dupa luni de lucru ajungi acasa si iti vezi familia cum te asteapta acasa cu multa fericire si dor…

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img