Unul dintre cele mai vechi precepte ale practicii medicale a fost exprimat prin „primum non nocere“, ceea ce înseamna ca medicul este dator, în primul rand, sa evite a face rau celui ce-i solicita ajutor. Acest principiu izvoraste din teama, aparuta de la primii parinti de breasla (Hipocrat), ca actul medical poate mai mult sa strice, decat sa zideasca. Medicina super-performanta a zilelor noastre are incontestabile merite din punctul de vedere al progreselor diagnostice si terapeutice. Iata, însa, ca medicina aduce si unele mari angoase: atat metodele de diagnostic, cat si cele de tratament, pot aduce ele însele, la un moment dat, mari riscuri. Iatrogenia, adica boala produsa de medic, poate deveni o problema, cel putin la fel de mare ca si afectiunea care l-a îndreptat spre acesta, nascand afirmatia incitanta ca „bolnavul are de luptat cu doi factori: cu medicul si cu boala sa“.
Cauzele posibile ale iatrogeniilor pot fi: – mijloacele de explorare; – tratamentele profilactice sau curative; – cuvintele rostite sau sugerate de medic, cu toate implicatiile lor psihologice. Iatrogenia medicamentoasa este cea mai incitanta ca frecventa si implicatii, fiind si cea mai studiata. Prin reactie adversa medicamentoasa se întelege orice reactie daunatoare ce apare în cursul administrarii profilactice, diagnostice sau terapeutice a unui medicament, în doza obisnuita folosita la om, impunand reducerea dozei, sistarea administrarii sau prevestind un risc pentru administrari ulterioare. Un medicament nou comercializat difuzeaza rapid pe piata mondiala, prin reclame ce proclama siguranta si eficienta, dar, ulterior, apar numeroase accidente iatrogene, initial necunoscute (cum au fost marea drama produsa de talitomida sau accidentele provocate de aspirina, celebrex, vioxx).
Factori de risc ai reactiilor adverse la medicamente: Factori legati de personalul medical: – prescriere de medicamente inutile, agresive sau contraindicate; – insuficienta cunoastere a proprietatilor medicamentelor, ale incompatibiltatilor si interactiunilor dintre acestea; – erori de prescriere; – erori de distributie în spital (administrare la un pacient a unui medicament sau a unei doze destinate altui pacient).
Factori legati de bolnav: – particularitati individuale: reactiile adverse sunt mai frecvente la adulti si varstnici si la femei, precum si la pacientii cu o anumita predispozitie genetica; – abuz de medicamente si folosire de doze exagerat de mari; – automedicatia; – erori de autoadministrare: la alte intervale, cu urmarire doar a unei parti din reteta, continuare a consumului de alcool; – carente ale educatiei sanitare: nerespectarea regimului alimentar asociat; – factori legati de medicament, cu proprietatile sale farmacocinetice si farmacodinamice particulare.
Practic, din metabolizarea unui medicament, rezulta atat substante similare medicamentului ingerat, substante mai active decat medicamentul ingerat, cat si substante cu o noua actiune si metaboliti toxici. Importanta sociala a iatrogeniilor medicamentoase este enorma si iata doar cateva dintre datele care subliniaza acest lucru: – bolile medicamenoase reprezinta aproximativ 15% din totalitatea tuturor bolilor; – reactiile adverse medicamentoase determina 2-3% dintre consultatiile din practica generala medicala; – 5-10% dintre internarile în spital sunt cauzate de o iatrogenie medicamentoasa, iar dintre acestea, 2-12% se vor solda cu un deces; – incidenta efectelor adverse la pacientii spitalizati este de 5-35%; – aparitia reactiilor adverse medicamentoase prelungeste durata spitalizarii la cel putin 10% dintre pacienti; – riscul de decese prin medicamente relativ periculoase se situeaza între 3 si 30 la un milion de prescriptii; – mortalitatea prin accidente medicamentoase variaza între 0,3 si 5% din totalul lor; – practic, orice medicament poate produce reactii adverse letale; – aspirina determina 7.000 de decese, anual, în SUA; – exista un efort financiar urias pentru reducerea riscurilor medicamentoase. Astfel, în Franta, în 1998, se cheltuiau 850 milioane de franci pentru testari clinice si 4 miliarde de franci pentru depistarea si tratamentul reactiilor adverse medicamentoase; – costul reactiilor adverse medicamentoase se ridica, în SUA, la 77 miliarde de dolari anual.
Nu trebuie sa uitam ca industria farmaceutica este, în cele din urma, parte a economiei de piata, condusa de legi ce se dezvolta pe baza legilor profitului. SUA, tara cu cele mai multe cheltuieli legate de efecte adverse, este si tara cu cea mai mare piata de desfacere a medicamentului (în ultimii 20 ani, vanzarile farmaceutice au crescut, anual, cu 12%).
