vineri, 29 martie, 2024

Membrii Concordia susțin că este extrem de necesară implicarea tuturor actorilor relevanţi în finalizarea programului de reforme şi intervenţii inclus în PNRR

Distribuie:

Publicat:

Ultima variantă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă publicată de Guvernul României şi transmisă Comisiei Europene reprezintă un pas înainte faţă de versiunile precedente, cu îmbunătăţiri, dar ridică şi semne noi de întrebare, consideră membrii Concordia.

Aceştia cred că este extrem de necesară implicarea tuturor actorilor relevanţi pentru finalizarea programului de reforme şi intervenţii inclus în PNRR, conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

"Este îmbucurător să vedem că în sfârşit PNRR tratează anumite aspecte ale dialogului social şi România îşi asumă paşi îndrăzneţi pentru întărirea legitimităţii partenerilor sociali. Ne asumăm să tratăm cu seriozitate acest demers important pentru transformările economice şi sociale pe care le anticipăm în acest deceniu", a declarat Radu Burnete, directorul executiv Concordia.

Reprezentanţii confederaţiei sunt de părere că unele dintre reforme sunt necesare şi se pot realiza într-un ritm mai accelerat, aceştia apreciind, spre exemplu, intenţia de a introduce noi ocupaţii în COR. Ei cred însă că acest lucru poate şi trebuie făcut chiar de anul acesta, nu abia în 2024, aşa cum se arată în proiect, scrie Agerpres.ro.

Totodată, membrii Concordia salută intenţia de a găsi un mecanism pentru stabilirea salariului minim, precum şi măsurile care ţin de guvernanţă şi reforma administraţiei publice, dar subliniază lipsa unui dialog privind criteriile de alocare a fondurilor disponibile pentru atingerea obiectivelor asumate de România pe anumite capitole importante, aşa cum este energia. Stabilirea unui portofoliu de proiecte trebuie să se bazeze pe criterii transparente, obiective şi competitive, care să rezulte în selecţia unor investiţii coerente, spun ei.

"Este surprinzător să observăm că sectoare importante de activitate nu au fost consultate şi nu a existat un proces transparent de propunere şi selecţie pentru proiectele de investiţii incluse. Există o expertiză bogată şi proiecte mature cărora nu li s-a dat şansa să participe la PNRR, deşi ar fi ajutat la atingerea angajamentelor care ne privesc pe toţi" a adăugat Radu Burnete.

Astfel, potrivit Concordia, succesul PNRR va depinde, în foarte mare măsură, de existenţa unui cadru clar şi transparent care să asigure utilizarea capacităţii de implementare din zona privată şi acces nediscriminatoriu pentru toţi actorii relevanţi.

"PNRR nu va fi un succes fără mediul privat. Există suficiente reforme şi intervenţii în PNRR care să ne facă încrezători, iar de acum înainte accentul nostru şi al Guvernului trebuie să fie pus pe implementare, inclusiv în ceea ce ţine de propunerile şi selecţia proiectelor", se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte dialogul social, Concordia semnalează că PNRR vine cu o serie de propuneri care intenţionează să aducă dialogul social în sec. XXI, prin digitalizare şi transparentizare, atât la nivelul proceselor de consultare, cât şi la nivelul legitimităţii partenerilor sociali, prin digitalizarea reprezentativităţii.

"Considerăm că aceste măsuri sunt menite să amplifice calitatea dialogului social şi să sporească încrederea în această instituţie. În măsura în care se vor materializa, împreună cu măsuri pentru creşterea capacităţii organizaţionale, partenerii sociali pot ajunge să joace şi în România rolul care li se atribuie prin modelul social european, în format bilateral şi trilateral", subliniază comunicatul.

La capitolul privind piaţa muncii şi protecţia socială, confederaţia menţionează că Venitul Minim Garantat este un instrument social, la fel cum este şi salariul minim pe economie, însă, pentru a asigura creşterea gradului de ocupare şi acces la locuri de muncă bine plătite, măsurile sociale trebuie să fie însoţite de măsuri active, precum programe de formare şi incluziune personalizate sau dezvoltarea de competenţe (upskilling/reskilling). Unele dintre măsuri, precum dobândirea de competenţe digitale sau măsuri pentru stimularea învăţământului tehnic se regăsesc în PNRR, iar altele ar trebui implementate prin MFF 2021-2027.

Patronatele subliniază că PNRR aminteşte rolul partenerilor sociali în procesul de actualizare a salariului minim.

Acestea apreciază oportună reforma în ceea ce priveşte capitalul uman din administraţia publică, dar şi întărirea capacităţii de coordonare a politicilor şi analiză de impact la nivelul Guvernului şi a ministerelor coordonatoare şi a consolidării în raport cu iniţiativele în domeniul schimbărilor climatice şi dezvoltării durabile.

Referitor la energie, ei consideră că promovarea producţiei de energie regenerabilă este importantă în contextul ţintelor naţionale asumate, inclusiv prin dezvoltarea unui cadru legislativ care să favorizeze tehnologiile curate, hidrogenul şi soluţiile de stocare.

În ceea ce priveşte transportul, confederaţia atrage atenţia că reprezintă unul dintre sectoarele economiei care generează un nivel ridicat de gaze cu efect de seră şi necesită măsuri rapide şi eficiente pentru decarbonizare.

"În acest sens, considerăm că proiectarea segmentelor de autostradă prinse în PNRR cu staţii de încărcare electrică (minimum 4 puncte de încărcare), care să deservească ambele sensuri, amplasate la distanţe de aproximativ 20 km una faţă de cealaltă, va încuraja tranziţia către un transport curat, fără emisii de carbon, prin asigurarea infrastructurii necesare reîncărcării autovehiculelor. Cu toate acestea, se remarcă lipsa infrastructurii pentru alţi combustibili alternativi (gaz natural/hidrogen) ce ar putea fi utilizaţi în tranziţia către un transport curat, în special de către vehiculele pentru transport mediu şi greu. Dorim să atragem atenţia asupra faptului că aplicarea unui nou sistem de taxare pe baza distanţei, în special pentru traficul greu, conform principiului poluatorul plăteşte, trebuie să aibă în vedere includerea stimulentelor pentru toate vehiculele cu emisii scăzute, nu doar pentru cele electrice/hibrid, pentru că electromobilitatea nu este, în prezent, o soluţie viabilă pentru transportul mediu şi greu care pare să fie vizat în mod special de această taxă", spun patronatele, care işi exprimă bucuria pentru includerea unor proiecte precum implementarea primei reţele de staţii de alimentare a vehiculelor cu gaz natural comprimat din România de-a lungul coridoarelor europene de transport şi modernizarea sistemului de infrastructură feroviară, inclusiv un proiect-pilot de tren pe hidrogen, ce poate furniza informaţii importante despre viabilitate acestui combustibil.

Pe partea de Educaţie, Concordia salută viziunea integrată asupra digitalizării acestui domeniu, ce cuprinde, pe lângă componenta de infrastructură digitală, şi dezvoltarea de conţinut si instrumente educaţionale digitale, dar şi formarea continuă a personalului didactic.

Patronatele salută includerea unor proiecte necesare pentru dezvoltarea sectoarelor turism şi cultură, sever afectate de pandemie, printre care: Operaţionalizarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (OMD); Finanţarea companiilor de producţie/distribuţie şi Crearea unor agende culturale pentru dezvoltarea turismului de nişă.

România a depus oficial, la Bruxelles, Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare pe 31 mai şi urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img