Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie: Avizul Comisiei de la Veneţia dovedeşte ceea ce peste 1100 de magistraţi transmiteau public lunile trecute: "Magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate!" Preşedintele CSM trebuie să îşi asume atingerea gravă adusă prestigiului puterii judecătoreşti şi să-şi prezinte demisia de onoare
Avizul Comisiei de la Veneţia publicat astăzi reţine cu fermitate că aşa-numitele "garanţii" care însoţesc proiectul legii de desfiinţare a SIIJ, conform proiectului adoptat de Camera Deputaţilor, sunt inacceptabile într-un stat de drept. Condiţionarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, în special cele de corupţie, de încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un "filtru" neconstituţional şi scade încrederea publică în actul de justiţie, deoarece riscă să fie percepută ca o "garanţie a impunităţii" magistraţilor suspectaţi de corupţie. De asemenea, această încuviinţare este contrară principiului independenţei justiţiei, deoarece justiţia este înfăptuită doar de instanţele de judecată, nu şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ şi are rolul de instanţă de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare, potrivit unor prevederi cu totul excepţionale din legea fundamentală.
Din nefericire, Consiliul Superior al Magistraturii, în majoritatea sa, a susţinut un punct de vedere diametral opus, impulsionat de ieşirile publice ale Preşedintelui acestei instituţii, dl. Mihai Bogdan Mateescu (a se vedea Bogdan Mateescu, şeful CSM, anunţă că desfiinţarea Secţiei Speciale va fi discutată în februarie, dar cere "garanţii" pentru procurori şi judecători (g4media.ro)). De asemenea, avizul CSM din 11 februarie 2021, care s-a opus proiectului privind desfiinţarea SIIJ, a avut următoarea formulare: "Soluţia normativă propusă nu este însoţită de instituirea unor garanţii menite să dea eficienţă principiului independenţei justiţiei, prin asigurarea unei protecţii adecvate a judecătorilor şi procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor. Astfel de garanţii se regăseau în forma anterioară a proiectului de act normativ (n.n. – respectiv condiţionarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârşirea anumitor infracţiuni de încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii) şi ar fi putut constitui o bază pentru iniţierea unei analize consistente care să ofere soluţiile potrivite pentru protejarea independenţei justiţiei. În mod regretabil, însă, aceste garanţii au fost calificate drept superimunităţi în unele luări de poziţie publice, inclusiv ale unor reprezentanţi ai celorlalte puteri în stat. O astfel de abordare denotă o neînţelegere a semnificaţiei reale a principiului independenţei justiţiei, care, în esenţa lui, este menit să protejeze în primul rând cetăţeanul, iar nu judecătorul sau procurorul".
În mod nepermis, Consiliul Superior al Magistraturii a deformat aspecte reţinute într-un aviz anterior al Comisiei de la Veneţia, cărora le-a conferit o interpretare eronată, justificând astfel susţinerea unor intervenţii legislative asupra cărora organismul european îşi prezintă îngrijorarea severă, arătând, nici mai mult nici mai puţin, că sunt contrare Constituţiei României şi statului de drept.
În Avizul nr.924/2018 al Comisiei de la Veneţia, "garanţiile" procedurale se refereau exclusiv la existenţa procurorilor specializaţi şi a controlului judiciar, cu implicarea efectivă, reală a CSM în numirea procurorilor în funcţii înalte în structurile de parchet, în raport cu factorul politic, iar nu la "filtre" extrajudiciare, intruziuni nefireşti asupra procedurilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
De altfel, în paragrafele 55 şi 56 ale Avizului nr.1036/2021, publicat astăzi, Comisia de la Veneţia explică detaliat următoarele aspecte:
"55. Prin urmare, acest amendament introduce un tip de imunitate care poate fi ridicată de CSM (similar cu cel acordat de Constituţia României în privinţa parlamentarilor), în ciuda faptului că actualul cadru legal în vigoare pare să să ofere garanţii suficiente. Acestea sunt prevăzute de legea actuală nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (independenţă, profesionalism şi specializarea magistraţilor aplicabilă tuturor cetăţenilor, inclusiv magistraţilor); garanţiile prevăzute în Codul de procedură penală; garanţiile oferite de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi garanţii speciale pentru magistraţi (competenţă în funcţie de calitatea persoanei, cazuri de suspendare a judecătorilor şi procurorilor din funcţie, apărarea judecătorilor şi procurorilor şi garanţii speciale în timpul cercetărilor penale).
Identificarea judecătorilor şi procurorilor ca având nevoie de garanţii speciale suplimentare – dincolo de cele pe care le beneficiază în mod corect sub imunitatea funcţională – poate transmite un semnal greşit şi ar putea fi în detrimentul imaginii profesiei în România."
În acest context, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să îşi asume atingerea gravă adusă prestigiului/imaginii puterii judecătoreşti şi să-şi prezinte demisia de onoare, fiind de neacceptat ca reprezentantul garantului constituţional al independenţei justiţiei să pună în pericol însăşi imaginea justiţiei, prin susţinerea unor aşa-numite "garanţii" ale impunităţii magistraţilor suspectaţi de corupţie şi să contribuie, astfel, la scăderea încrederii publice în magistraţi.
Reamintim şi că, imediat după ce peste 1100 de magistraţi au semnat memoriul "Magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate!", refuzând să accepte filtre neconstituţionale, denumite impropriu "garanţii" de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, o parte dintre aceşti magistraţi s-au trezit cercetaţi şi chiar propuşi pentru suspendare din funcţie de Inspecţia Judiciară pentru presupuse convorbiri private, fapt incompatibil cu regulile minimale ale statului de drept.
În fine, remarcăm faptul că şi Comisia de la Veneţia salută intenţia autorităţilor române de a reforma sistemul judiciar şi de a restabili competenţa parchetelor specializate precum DNA şi DIICOT şi înţelege că primul pas urgent în această reformă mai amplă este desfiinţarea SIIJ.
Prin urmare, având în vedere statuările din Avizul publicat astăzi, se impune înlăturarea din proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, adoptat de Camera Deputaţilor, a prevederilor care instituie obligativitatea încuviinţării trimiterii în judecată a magistraţilor pentru săvârşirea unei infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie şi de serviciu ori a unei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie de secţiile corespunzătoare al Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia de la Veneţia, creată în anul 1990, reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituţionale. Comisia este recunoscută pe plan internaţional drept o instanţă de reflectare independentă şi contribuie, în egală măsură, la diseminarea şi dezvoltarea patrimoniului constituţional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluţii constituţionale pentru statele în tranziţie, conform standardelor şi bunelor practici în domeniu. Comisia de la Veneţia îşi propune drept scop să difuzeze şi să dezvolte justiţia constituţională. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Miniştrilor, a Adunării Parlamentare, a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa, a Secretarului General şi la cererea unui stat, a unei organizaţii internaţionale sau a unui organism internaţional care participă la lucrările Comisiei.
Potrivit art.11 din Constituţia României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor
Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie
