Actiunile lui Igor Dodon din functia de presedinte al Republicii Moldova incep sa aiba primele efecte negative. Daca pana acum, Dodon era mai degraba ignorat de puterile occidentale, relatiile externe fiind intretinute de Guvern, iata ca incep sa apara si primele repercursiuni. SUA au sistat finantarea armatei din R. Moldova deoarece militarii de peste Prut nu au primit autorizatia de de participa la aplicatiile si exercitiile militare regionale. Statul vecin va pierde astfel 12.7 milioane de dolari in fiecare an, fonduri americane care veneau prin programul Foreign Military Financing si care erau destinate modernizarii armatei. Fostul ministru al Apararii si liderul Partidului Unitatii Nationale (PUN), Anatol Salaru, a declarat ca va depune plangere impotriva lui Dodon pentru actiuni care vizeaza subminarea sistemului de aparare moldovean.
Intre timp, presedintele Republicii Moldova lucreaza la propria agenda, imbunatatindu-si relatiile cu unul dintre cei mai mari dusmani ai SUA: Iranul. In weekend, Igor Dodon a participat la ceremonia de reinvestire in functie a presedintelui iranian Ali Larijani. Presedintele moldovean a avut parte si de o intalnire bilaterala cu seful statului iranian, in urma careia a anuntat ca cele doua tari vor crea un „grup de prietenie” la nivel parlamentar. De asemenea, Dodon a pledat pentru incurajarea companiilor iraniene de a investi in Republica Moldova si promite chiar organizarea unui forum al oamenilor de afaceri din ambele tari.
Toate acestea se intampla in contextul in care congresul american a aprobat de curand noi sanctiuni adresate Rusiei, Coreei de Nord si Iranului, acuzat ca sustine terorismul international.
Pe de alta parte, actiunile parlamentului moldovean au reusit sa produca efecte in plan international. Dupa ce Dmitri Rogozin a fost declarat persona non-grata in Republica Moldova, jurnalistii rusi au inceput sa critice pastrarea lui Rogozin in functii precum reprezentant special pentru Transnistria al presedintelui rus Vladimir Putin dar si in cea de presedinte al comisiei interguvernamentale moldo-ruse.
“Prezenta lui Rogozin in aceste doua pozitii este contraproductiva. Si nu trebuie de catalogat acest apel drept un repros sau o acuzatie in adresa lui Dmitri Rogozin. Problema nu consta in faptul ca Rogozin a facut sau nu a facut ceva. Problema consta in faptul ca relatiile moldo-ruse au nevoie de un suflu nou, iar pana cand la Moscova responsabil de relatiile cu Moldova este Rogozin, acest start nou nu este posibil,” sustin jurnalistii de la Moskovskii komsomolet.
Asadar, agendele diametral opuse practicate de presedintele moldovean si Executiv continua, insa, din pacate, incep sa apara si primele repercursiuni ca urmare a politicilor promovate de Igor Dodon.
