Emotionant! Povestea batranului de 69 de ani,care creste de unul singur dar cu multa dragoste, 3 minuni de copii!
Intr-un sat uitat de lume,intr-un capat de ulita ingusta apare o casuta batraneasca mica si darapanata. Doar rufele intinse pe o culme la uscat, iti confirma faptul ca aici chiar locuieste cineva. In casuta mica de numai cativa metri patrati, isi duc zilele Nicolae Caian de 69 de ani,un om plapand dar cu o inima de aur,impreuna cu cele trei nepotele pe care bunicul Nicolae le creste singur.
Fiul batranului, tatal fetitelor, a locuit si el perioada aici impreuna cu mama lor,pe care insa a gonit-o, dupa care a plecat si el, cu o alta femeie, undeva in judetul Mures. Drept urmare copilele au ramas cu bunicul Nicolae,batran si cu probleme de sanatate, intr-o camera mica, de nici 12 metri patrati.
In casuta veche din Teline judetul Sibiu, care e la un pas sa se darame, nu exista nici frigider, nici televizor, singura lucru de valoare este doar un radio mic, cu baterii, si o poveste care ar topi si cele mai inghetate inimi.
„-A fost foarte greu, cu banii astia putini, din pensie, si ca si barbat a fost greu destul”, spune cu oftat batranul, insa chipul i se lumineaza imediat, cand Andreea,nepotica de 5 anisori se ghemuieste langa el pe pat luandu-l in brate. De trei ani, bunicul Nicolae este si mama si tata, si bunic cu norma intreaga. Le face pe toate, cu foarte multa dragoste.
„-Eu fac mancare, eu singur spal, sunt si tata si mama pentru copii. Fac cartofi, fasole, cate o gaina, ce Dumnezeu sa fac. Nu-i usor si nu a fost usor dar niciunul nu le baga in seama, trebuie sa le ajute cineva, pe asta mica am tinut-o de la doi ani si jumatate, le iubesc foarte mult”.
Cu lacrimi in ochi vorbeste bunicul Nicolae,in timp ce o imbraca pe Andreea,incet atent, cu dragoste. Copila intinde cuminte o manuta, apoi cealalta, piciorul mic sa-i traga bunicul sosetuta. Si, cat o imbraca, bunicul povesteste zambind cum, din pensia lui mica, reuseste sa le cumpara cate o hainuta, de mancare, cizmulite de iarna de la magazinul din sat.
„Ne-am descurcat cum am putut, ce Dumnezeu sa faci. E cam greu sa fii de toate, sa le ai pe toate intr-o mana si sa le descurci, nu stiu daca altul era capabil”, spune batranelul in timp ce mana ii mangaie usor crestetul Andreei.
Daca o intrebi ceva despre bunicul ei, Andreea e toata numai emotie. Asa ca il ia in brate si,cu capul langa umarul lui, iti spune ca are cel mai bun bunic din lume. „-Bunicul e bun, imi face mancare, ma spala, ma incalta, ma imbraca”, spune copila, in timp ce chipul bunicului care era atintit la focul din soba veche,i se lumina din nou.
Asistenta sociala din comuna Bradeni, de care apartine satul Teline, cunoaste destul de bine povestea bunicului Nicoae. – „Bunicul le ingrijeste, le spala, le face mancare, un barbat la 69 de ani sa te poti descurca si in locul unei femei este foarte greu. Este de apreciat ca le ingrijeste pe micute si ca vrea sa ramana cu ele„, a relatat Cecilia Paripas.
In curtea mica, plina de hainute de copil puse la uscat, e nevoie de foarte multe. In primul rand ar prinde bine materiale de constructii pentru reabilitarea casei, care sta sa cada. Apoi, fetitele au nevoie de alimente, de hainute si de incaltaminte. Le-ar prinde extraordinar de bine si un frigider. Oameni de bine, cu suflet mare si posibilitati mai mari ca ale lor, le pot rescrie povestea.
