vineri, 29 martie, 2024

PSD a luat in vizor Consiliul Fiscal: Economist-sef Raiffeisen Bank nu va mai putea conduce organismul care avizeaza proiecte de legi

Distribuie:

Publicat:

Mai mulți parlamentari PSD au depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect care interzice membrilor din consiliile de administrație, directorilor executivi, cenzorilor sau auditorilor societăților financiar bancare să facă parte din Consiliul Fiscal, transmite Mediafax.

În prezent, Consiliul Fiscal este condus de Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank, cel care a avut de multe ori opinii critice faţă de iniţiativele actualei puteri.

Proiectul, semnat în numele inițiatorilor de senatorii PSD Liviu Pop și Gheorghe Marin, propune modificarea punctului d) al articolului 55, care vizează membrii Consiliului fiscal, al Legii 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare.

Inițiativa legislativă interzice directorilor, cenzorilor sau auditorilor societăților financiar bancare să fie membrii în Consiliul fiscal.

În forma în vigoare a Legii, această interdicție se aplică doar membrilor în consiliile de administraţie, directorilor executivi, cenzorilor sau auditorilor companiilor naţionale sau societăţilor cu capital majoritar de stat.

Astfel, modul în care inițiativa modifică Legea oferă posibilitatea să facă parte din Consiliu fiscal membrii consiliilor de administrație, directorii, auditorii și cenzorii companiilor naționale sau societăților cu capital de stat.

„Din efectele aplicării legii, de la intrarea ei în vigoare până în prezent, se sesizează inechitatea introdusă între companiile cu capital majoritar de stat și cele cu capital privat, primele fiind excluse de la posibilitatea exprimării unei opinii în materie”, susțin inițiatorii, în expunerea de motive a proiectului.

Social-democrații mai susțin că „a rezultat o altă incompatibilitate nesesizată de legiuitor la elaborarea legii, respectiv faptul că participarea în calitate de membru al Consiliului fiscal, concomitent cu ocuparea unei funcții de conducere în bordul unei societăți bancare, private sau cu capital majoritar de stat, poate avea o influență negativă, având în vedere că opiniilor exprimate sunt în măsură să influențeze piața și costurile de creditare ale statului”.

„Apare astfel posibilitatea ca persoana aflată într-o astfel de incompatibilitate să sprijine prin declarațiile sale activitatea sistemului bancar, în detrimentul interesului național, îndepărtându-se de scopul și rolul autorității care, potrivit legii, «își propunea să spijine activitatea Guvenului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare și să promoveze tranparența și sustenabilitatea finanțelor publice. Obiectivul său major este de a contribui la crearea și consolidarea unei culturi a responsabilității fiscal-bugetare, inclusiv prin creșterea gradului de conștientizare la nivelul publicului a consecințelor asupra sustenabilității pe termen mediu și lung a unor decizii de politică fiscal-bugetară»”, conchide sursa citată.

În prezent, potrivit Legii 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, membrii Consiliului fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament, pentru o perioadă de 9 ani și trebuie să îndeplinească anumite condiții: să nu aibă cazier judiciar sau cazier fiscal, să fie cetățeni români cu drept de vot, să aibă studii universitare în domeniul economic, să aibă o bună reputație și experiență profesională în domeniul politicilor economice, bugetare sau financiare și o vechime în specialitate de minimum 10 ani.

Legea în vigoare stabilește, totodată, restricțiile pe care un membru al Consiliului fiscal trebuie să le respecte pe durata mandatului, respectiv aceștia:

– nu pot accepta o funcție de demnitate publică în cadrul Guvernului sau o funcție asimilată și nu pot deveni membri ai Parlamentului României ori ai Parlamentului European sau deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic;

– nu pot fi soți și nici rude ori afini, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care dețin o funcție în cadrul Guvernului sau o funcție asimilată, au calitatea de membru al Parlamentului României ori al Parlamentului European sau dețin o funcție de conducere în cadrul unui partid politic;

– nu pot fi funcționari publici și nu pot fi membri în consiliile de administrație, directori executivi, cenzori sau auditori ai companiilor naționale sau societăților cu capital majoritar de stat. 

Proiectul a fost înregistrat, în procedură de urgență, la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img