REGELE MIHAI A MURIT. Regele Mihai I al Romaniei a murit astazi, dupa ce la inceputul lunii martie 2016 anunta ca se retrage din viata publica, fiind grav bolnav de leucemie si cancer de piele.
In varsta de 96 de ani, Regele Mihai era pana azi singurul lider de stat ramas in viata, din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial.
In ultima perioada, regele a fost internat la o clinica din Elvetia, acolo unde a suferit si o interventie chirurgicala, dupa cum a anuntat Andrew Popper, seful Casei Majestatii Sale Regelui.
”In ultimele saptamani am primit vestea unui serios diagnostic medical. Aceasta situatie vine in anul in care familia si tara sarbatoresc 150 de ani de la fondarea dinastiei si a statului roman modern”, transmitea Regele Mihai, in perioada in care a fost facut anuntul retragerii.
Domnia lui Mihai I a inceput cand avea doar sase ani, in 1927, dupa moartea bunicului sau, Ferdinand, si in urma renuntarii la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). A fost detronat de tatal sau, dupa doar trei ani, dar a revenit la tron.
REGELE MIHAI A MURIT. Nasterea
Regele Mihai I al Romaniei s-a nascut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul legitim al Regelui Carol al II-lea si al Reginei Elena.
Din partea tatalui, este nepot al Regelui Ferdinand I si al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai I al Romaniei este descendentul celor mai importante familii regale si imperiale ale Europei, printre ele numarandu-se familiile regale britanica, rusa si habsburgica, stramosi directi ai sai fiind tarii Nicolae I si Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, dar si imparati habsburgi si regi ai Prusiei.
Regele Mihai a fost stra-stranepot al reginei Victoria a Marii Britanii atat pe filiera materna, cat si paterna. Este var de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Casatoria propriu-zisa a parintilor sai a fost scurta si nefericita, din cauza nepotrivirii celor doua personalitati.
REGELE MIHAI A MURIT. Prima domnie (1927-1930)
REGELE MIHAI A MURIT. Prima domnie a Regelui Mihai I a inceput in 1927, dupa moartea bunicului sau, Regele Ferdinand I. Mihai a devenit rege, pentru ca tatal sau renuntase in decembrie 1925 la tron si ramasese in strainatate.
Minor fiind, atributiile regelui-copil au fost indeplinite de o regenta, condusa de unchiul sau, Principele Nicolae al Romaniei.
Dupa venirea pe tron a tatalui sau, Regelui Carol al II-lea, la 8 iunie 1930, Mihai I a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Urmatorul deceniu a fost marcat de plecarea in exil a mamei sale, pe care Regele Mihai putea sa o vada doar cateva saptamani pe an, cand o vizita la Florenta.
REGELE MIHAI A MURIT. A doua domnie (1940-1947)
In septembrie 1939, a inceput al Doilea Razboi Mondial, iar anul 1940 a marcat sfarsitul Romaniei Mari, care a pierdut fara lupta, in decurs de cateva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herta, Transilvania de nord-est si Cadrilaterul.
La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, sa abdice si sa paraseasca tara, tronul revenindu-i a doua oara lui Mihai.
Sub statul national-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reala de decizie, fiind in permanenta sub supravegherea serviciilor de informatii. Nici nu a fost informat in prealabil asupra intrarii Romaniei in razboi alaturi de Germania nazista.
REGELE MIHAI A MURIT. Momentul 23 august 1944
REGELE MIHAI A MURIT. Actul de la 23 august 1944 – Serie de evenimente, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, care au marcat iesirea Romaniei din alianta cu Puterile Axei si alaturarea la Puterile aliate, scrie istoriiregasite.wordpress.com.
Contextul politic intern si international din prima parte a lui 1944 a deschis drumul pentru aceste evenimente. Pe frontul de est, trupele germane se aflau in retragere, iar in martie 1944 razboiul se purta direct pe teritoriul Romaniei. Epuizata de pierderile de ordin militar, Romania isi intensificase activitatile diplomatice secrete, tatonand iesirea din razboi, guvernul lui Ion Antonescu inmultind contactele directe cu reprezentantii Natiunilor Unite si cu unele state neutre. Dupa bombardamentul masiv al aviatiei americane asupra Bucurestiului si zonei Prahova, Uniunea Sovietica a impus Romaniei incheierea unui armistitiu unilateral (aprilie 1944), dar propunerea a fost respinsa, opinia publica din Romania privind cu temere o ocupatie unilaterala sovietica.
Totusi, situatia militara dificila de pe frontul Iasi-Chisinau-Tighina si iminenta apropierii trupelor sovietice de capitala au grabit fortele democratice din Romania sa inlature guvernul antonescian si sa propuna incheierea armistitiului cu Natiunile Unite, avand ca reprezentant Uniunea Sovietica. Decizia de a trece la actiune i-a apartinut regelui Mihai I, care s-a bucurat de sustinerea Blocului National Democrat (creat in iulie 1944 si format din Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc, Partidul Social Democrat si Partidul Comunist Roman, acesta din urma impus de prezenta armatei sovietice in Romania). Lovitura de palat condusa de rege avea ca obiective incheierea imediata a unui armistitiu cu Aliatii, retragerea din Axa si sprijinirea totala a efortului de razboi aliat, rasturnarea regimului Antonescu si inlocuirea lui cu un regim democratic.
In dupa-amiaza zilei de 23 august, regele i-a invitat la palat pe Ion Antonescu si pe Mihai Antonescu. Pentru ca Ion Antonescu a refuzat cererea de a incheia imediat armistitiul cu Aliatii, regele a ordonat arestarea celor doi (care au fost preluati de catre comunisti), ca si a celorlalti apropiati ai lor. Generalul Constantin Sanatescu a fost numit prim-ministru. Au fost blocate principalele institutii de stat si armata a trecut la asedierea obiectivelor de lupta germane; au fost barate caile de acces ale trupelor germane spre Bucuresti.
In seara aceleasi zile, regele a citit la radio Proclamatia catre tara, in care anunta ruperea relatiilor diplomatice cu Germania si incheierea armistitiului cu Natiunile Unite. A fost reintrodusa, partial, Constitutia din 1923 si au fost promulgate decrete si legi referitoare la amnistia generala, la desfiintarea lagarelor de munca si la eliberarea detinutilor politici. Armata romana a inceput lupta cu trupele germane si maghiare, reusind sa elibereze doua treimi din teritoriul tarii pana in septembrie. Ulterior, a contribuit la eliberarea de sub dominatia nazista a Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei.
Semnificatia acestor evenimente a fost interpretata diferit; ele au fost deturnate si distorsionate de perioada comunista, viciate de politica fortat nationalista anterioara lui 1989, condamnate, uneori, ca acte de „tradare” sau ca actiuni regretabile, care au determinat intrarea Romaniei in sfera de influenta a comunismului sovietic. Ramane realitatea faptului ca actul de la 23 august a scurtat durata razboiului in Europa, lipsind trupele germane de aprovizionarea cu petrol din Romania si destabilizand frontul din Balcani. Germania a fost obligata sa evacueze repede Bulgaria, apoi Grecia, Macedonia, Albania, Serbia si o parte din Bosnia. Pe plan politic, exemplul Romaniei a fost urmat, la scurt timp, de Finlanda, Bulgaria si Ungaria.
REGELE MIHAI A MURIT. Abdicarea
Abdicarea tanarului Rege Mihai I la finele anului 1947 era un eveniment previzibil pentru multi contemporani ai epocii. In fond, el era ultimul lider care reprezenta regimul de dinainte de al Doilea Razboi Mondial in intreaga Europa Centrala si de Est, potrivit historia.ro.
In noiembrie 1947, Mihai a calatorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II‑a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Printesa Ana de Bourbon-Parma, care urma sa-i devina sotie. Potrivit propriei sale declaratii, Mihai a revenit acasa „la sfatul expres al lui Winston Churchill", care se spune ca l-ar fi sfatuit pe Mihai ca, „mai presus de orice, un rege trebuie sa fie curajos".
„Monarhia, o piedica"
Ceea ce a urmat se cunoaste! Dupa intoarcerea sa in Romania, Mihai a fost silit sa abdice la 30 decembrie 1947. In sedinta extraordinara din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: „ … monarhia era o piedica serioasa in calea dezvoltarii poporului nostru si ca (…) poporul a facut azi un divort si decent, si elegant de monarhie. (…) Vom ingriji ca fostul rege sa plece linistit pentru ca nimeni sa nu poata avea un cuvant de repros pentru acela care, intelegand glasul vremurilor, s-a retras". La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit sa paraseasca tara, urmat la peste o saptamana, de principesele Elisabeta de Romania si Ileana de Habsburg.
Abdicarea, mit si realitate
Exista insa relatari contrare asupra motivelor abdicarii lui Mihai. Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi amenintat cu un pistol si cu santajul ca urma sa execute 1.000 de detinuti studenti daca nu abdica. Revista „Time" scria ca guvernul comunist ar fi amenintat cu arestari a mii de oameni si ca apoi va scufunda tara in sange daca Mihai nu abdica. Arhivele Securitatii Romane mentioneaza ca abdicarea regelui Mihai ar fi fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui santaj, negocieri in urma carora i s-a permis sa plece din tara insotit de bunurile solicitate si de o parte din suita regala.
Varianta rusilor
Lucrurile devin mai incalcite daca amintim declaratia facuta de Pavel Sudoplatov, fostul sef al spionajului NKVD, in cartea autobiografica Misiuni Speciale. Memoriile unui martor nedorit: un sef sovietic de spioni, potrivit careia ministrul adjunct de Externe sovietic Andrei Vasinski ar fi purtat personal negocieri cu Regele Mihai in vederea abdicarii, garantandu-i o parte dintr-o pensie ce urma sa-i fie platita lui Mihai in Mexic. La aceasta acuzatie, regele a spus ca nu a fost niciodata in Mexic, insa tatal sau Regele Carol al II-lea, da.
Nu se stie exact cu ce bunuri a plecat din Romania. Declaratiile variaza, de la un tren plin cu valori pana la patru automobile, 3.000 de dolari si o decoratie, si de la bunuri in valoare de 500.000 de franci elvetieni pana la 42 de tablouri, in functie de cei care le emit. Cu toate ca s-au lansat diverse ipoteze conform carora Regele Mihai ar fi plecat cu averi mari din tara, relatarile despre viata sa din exil dovedesc ca acesta a trebuit sa-si castige existenta prin propria-i munca si nu a dus un trai luxos pe baza vreunei averi cu care ar fi parasit Romania.
Falsul istoric colportat de Traian Basescu
Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al Romaniei, caracteriza afirmatiile lui Traian Basescu la adresa Regelui Mihai, drept un fals istoric. Cioroianu sesizeaza doua mari aspecte. „Sunt doua interpretari referitoare la cele spuse de Traian Basescu. Una, din punct de vedere istoric putem spune ca este o interpretare falsa care nu are niciun fel de acoperire istorica. Dar este si bizara pentru cine cunoaste istoria. A doua, este interpretarea din punct de vedere civic. Ingrijorator este ca presedintele de azi dovedeste atata lipsa de eleganta fata de un predecesor de-al sau, Regele Mihai. Traian Basescu ar trebui sa aiba o anumita urbanitate cand se refera la predecesorii sai. Este exemplul americanilor, care oricat de adversarii sunt nu au astfel de declaratii unul la adresa celuilalt. Mai mult Basescu nu are niciun fel de relatie, nici cu regele si nici cu ceilalti doi presedinti in viata, care l-au precedat”.
La randul sau, istoricul Vlad Nistor exclude ipoteza potrivit careia Regele Mihai ar putea fi invinuit de „tradare” asa cum spune Traian Basescu. „In ziua de 29 decembrie 1947, regele a fost direct santajat de Petru Groza si Gheorghe Gheorghiu Dej. Au fost luati in discutie, se pare, cei peste 1.000 de studenti arestati in urma cu doi ani in timpul unor demonstratii. Regelui i s-ar fi amintit in acel moment ca daca nu abdica acelor oameni nu le va fi bine. Avand aceste elemente nu putem spune ca Regele a slujit intereselor sovietice, dar nici nu este vorba de vreo tradare”
REGELE MIHAI A MURIT. Exilul
Regele Mihai I a fost obligat sa abdice pe 30 decembrie 1947, iar in ianuarie 1948, a plecat in exil, unde a incercat sa pledeze cauza tarii sale, insa s-a izbit de un zid al obtuzitatii.
In martie 1948, a denuntat abdicarea sa ca fiind smulsa cu forta si ilegala. Ulterior, autoritatile romane comuniste i-au retras cetatenia romana; a locuit in Marea Britanie si apoi in Elvetia. Regelui nu i s-a permis revenirea in tara pana in anul 1997.
In iunie 1948, s-a casatorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscuta si sub numele de Regina Ana a Romaniei, si s-au stabilit, dupa mai multe peregrinari, in Elvetia, la Versoix.
Cei doi au cinci fiice: principesele Margareta (nascuta in 1949), Elena (1951), Irina (1953), Sofia (1957) si Maria (1964).
Cuplul a locuit peste 45 de ani in Elvetia si tot aici se afla, pentru moment, casa familiei.
Dupa ce au devenit o familie, pentru a-si putea castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tamplarie.
Regele Mihai a semnat, in 1956, si un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co." din Geneva. Doi ani mai tarziu, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar in 1959 a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate, denumita Metravel.
Compania a functionat bine pana in 1964, producand elemente pentru calea ferata si sisteme de alarma si vanzand avioane de ocazie. Dupa cinci ani de la deschidere, presiunea concurentei devenise prea mare, asa ca Regele si cei doi asociati au decis sa vanda firma.
Regele a urmat, de asemenea, cursuri de broker la Bursa din Wall Street.
A patronat fara succese notabile Comitetul National Roman, un grup care avea drept scop apararea intereselor romanesti in Occident, prezentat uneori ca guvern roman in exil, dar caruia democratiile occidentale nu i-au recunoscut niciodata acest caracter.
Regele a pastrat inca de atunci legatura cu tara noastra, primind saptamanal rapoarte, analize si noutati despre principalele evenimente.
In 1992, la trei ani dupa Revolutia Romana din 1989 prin care a fost indepartat guvernul comunist, noul guvern roman i-a permis Regelui Mihai sa revina in tara pentru sarbatorile de Paste.
In 1997, dupa infrangerea electorala a lui Ion Iliescu de catre presedintele Emil Constantinescu, Romania a acordat inapoi Regelui Mihai cetatenia romana si i-a permis din nou sa viziteze tara.
REGELE MIHAI A MURIT. Revenirea in tara
Aflat in exil din 1948, regelui i s-a permis sa vina in vizita in tara tocmai in 1992. Chiar si dupa Revolutia romana din 1989, regele a fost oprit de regimul Ion Iliescu sa se intoarca, exceptie facand Pastele din 1992, atunci cand a atras multimi entuziaste venite sa-l vada.
Regele Mihai s-a intors in Romania in decembrie 1990, in mandatul lui Iliescu. A fost oprit pe autoastrada, in timp ce mergea la mormantul stramosilor sai de la Curtea de Arges.
Patru ani mai tarziu, in octombrie 1994, a incercat sa vina din nou. Nu i s-a permis nici macar sa iasa de pe aeroportul Otopeni, fiind trimis inapoi cu acelasi avion cu care venise. Se intampla tot in perioada in care la sefia statului era Ion Iliescu.
Dupa ce de doua ori nu i-a permis sa intre in tara, Ion Iliescu a declarat ca regreta atitudinea pe care a avut-o fata de rege.
Apoi, dupa infrangerea electorala a lui Iliescu de catre presedintele Emil Constantinescu, in 1997, Romania a acordat inapoi Regelui Mihai cetatenia romana si i-a permis din nou sa viziteze tara. Trecusera aproape 50 de ani, adica jumatate de secol. Tot sub presedintia lui Emil Constantinescu, in 1997, regele si-a primit inapoi cetatenia romana.
Au urmat dispute intre Casa Regala si statul roman, dar in final familia regala a ajuns la o intelegere cu autoritatile de la Bucuresti, astfel ca ”reconcilierea” de la 20 mai 2001 a prevazut si retrocedarea unei parti a averii regale.
REGELE MIHAI A MURIT. Turneu in tari europene pentru acceptarea in NATO
Din biroul sau de la Versoix, Elvetia – tara in care a stat in exil din 1948 – si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru interesele Romaniei, pentru intrarea tarii in NATO si in Uniunea Europeana.
Regele a incurajat respectarea drepturilor omului in Romania, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei.
Dupa ce a ratat aderarea din 1997 si la 11 ani de la cererea formala de aderare, Romania a devenit stat membru NATO in 29 martie 2004. Se intampla in timpul mandatului de presedinte al lui Ion Iliescu, iar premier era Adrian Nastase.
In 2014, alteta Sa Regala Principele Radu a vorbit pentru prima data despre turneul pe care l-a facut Regele Mihai pentru integrarea Romaniei in NATO si Uniunea Europeana. Turneul, care a durat cativa ani, a inceput in 1997, la scurt timp dupa revenirea definita in Romania a regelui.
Guvernul Romaniei din aceea vreme, condus de Victor Ciorbea, dar si cel care i-a urmat i-au cerut ajutorul Regelui Mihai pentru a reprezenta imaginea Romaniei in lume. Desi aportul Majestatii Sale a fost unul major, Regele Mihai nu a vorbit niciodata in public despre contributia sa la acest act istoric.
Pe 1 ianuarie 2007, Romania a devenit si stat membru al Uniunii Europene, in timpul mandatului de presedinte al lui Traian Basescu.
REGELE MIHAI A MURIT. Ruptura de Casa de Hohenzollern
Mihai I, ultimul rege al Romaniei si care a domnit in doua randuri (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) si (6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947), s-a rupt de Casa de Hohenzollern-Sigmaringen, schimband numele familie sale regale.
Fiu al principelui mostenitor Carol al II-lea, Mihai a mostenit de la nastere titlurile de principe al Romaniei si principe de Hohenzollern-Sigmaringen – la care avea sa renunte mai tarziu.
In ianuarie 1948, Mihai a inceput sa se autointituleze Print de Hohenzollern, folosind pentru prima data in loc de rege un titlu retras familiei regale romane de Casa de Hohenzollern din Germania in timpul Primului Razboi Mondial, recunoscand prin aceasta ca la acea data nu mai era Regele Romaniei.
In cele din urma, in martie 1948, Mihai isi denunta abdicarea ca fiind smulsa cu forta si ilegala. De atunci, Mihai se semneaza ca "Regele Mihai de Romania".
Pe 10 mai 2011, in urma unor procese in Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen al ginerelui sau, Radu, dar si a temerii, conform unora, privind eventuale pretentii ale Hohenzollernilor germani la sefia Casei Regale romane, Regele Mihai a rupt legaturile istorice si dinastice cu Casa princiara de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale in "al Romaniei" si a renuntat la titlurile conferite lui si familiei sale de catre Casa princiara.
REGELE MIHAI A MURIT. Discursul din Parlament
In ziua in care implinea 90 de ani, pe 25 octombrie 2011, Regele Mihai a acceptat invitatia de a tine un discurs in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei. Era pentru prima data de la abdicarea sa, adica trecuse mai bine de jumatate de secol.
Fostul suveran a fost primit la Parlament cu onoruri rezervate doar sefilor de stat si intampinat, la sosire, de presedintele Senatului de la acea vreme, Mircea Geoana.
”Doamnelor si domnilor senatori si deputati, sunt mai bine de 60 de ani de cand m-am adresat ultima oara natiunii de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie si cu speranta invitatia. Prima noastra datorie este sa ne amintim de toti cei care au murit pentru independenta noastra in toate razboaiele pe care a trebuit sa le ducem si in decembrie 1989. Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul. Oamenii calatoresc si incearca sa isi consolideze familia si viata spre binele generatiilor viitoare. Romania a evoluat mult in ultimele doua decenii. Drumul nostru ireversibil catre UE si NATO nu ar fi fost posibil fara actiunea pentru libertate si democratie a legislativului romanesc din 1989”, a spus Regele Mihai in fata Parlamentului.
Cu mici exceptii, toti alesii au fost la sedinta solemna. A lipsit fostul presedinte Traian Basescu, dar a fost prezent fostul sef de stat, Ion Iliescu.
”Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit rege pot spune ca cele mai importante lucruri de dobandit dupa libertate si democratie sunt si demnitatea. Democratia trebuie sa imbogateasca arta carmuirii, nu sa o saraceasca. Romania, ca si toate tarile din Europa, are nevoie de carmuitori respectati si priceputi. Nu trebuie niciodata uitati romanii si pamanturile romanesti care ne-au fost luate, ca urmare a impartirilor Europei in sfere de influenta. Este dreptul lor sa decida daca vor sa traiasca in tara noastra sau daca vor sa ramana separati. Juramantul meu a fost facut si continua sa fie valabil pentru toti romanii. Ei sunt toti parte a natiunii noastre si asa vor ramane totdeauna”, a mai spus Regele Mihai.
La finalul discursului, toate persoanele aflate in sala Parlamentului s-au ridicat in picioare si l-au aplaudat pe Regele Mihai. Din loja s-au auzit scandari "Traiasca Regele" si "Regele Mihai".
