Oamenii iau probiotice pentru a-si echilibra flora intestinala cu bacteriile bune din acestea. Un studiu arata insa ca aceste probiotice s-ar putea intoarce impotriva noastra.
"Daca vom folosi lucruri vii ca medicamente, trebuie sa recunoastem ca vor ajunge sa se adapteze, iar asta inseamna ca ceea ce iti bagi in corp nu reprezinta neaparat ceea ce va [deveni] cateva ore mai tarziu", a explicat inginerul biomedical Gautam Dantas, potrivit playtech.ro.
Spre deosebire de alte medicamente, organismele vii (cum sunt bacteriile din probiotice) au o viata a lor. Cu alte cuvinte, ceea ce inghiti se poate reproduce in interiorul tau. Iar ceea ce se reproduce se poate schimba. "Nu exista niciun microb care sa fie imun evolutiei", a zis Dantas.
Acesta din urmă a condus o echipă de cercetători de la University of Washington, care a analizat o bacterie menită să ajute oamenii care suferă de diaree – mai exact, una din tulpinile bacteriei Escherichia coli, E. coli Nissle 1917, descoperită de fizicianul german Alfredd Nissle acum un secol. Această bacterie s-a dovedit eficientă și sigură pentru a fi folosită în tratamentul împotriva diareei.
Subiecții testului au fost niște șoareci care fuseseră special crescuți pentru a nu avea germeni în organism. Șoarecii au fost împărțiți în patru grupe: trei dintre ele au avut microbiomul din stomac modificat în diverse moduri (atât sănătoase, cât și nesănătoase), iar al patrulea grup a rămas „steril”.
Fiecare grup a primit bacteria E. coli Nissle 1917. Mai apoi, șoarecilor li s-au impus anumite diete: unii au primit mâncare de șoareci fadă, alții mâncare de șoareci mai sănătoasă, alții o dietă occidentală bogată în grăsimi și zaharuri, iar alții o dietă occidentală cu un conținut de fibre mai ridicat.
După cinci săptămâni, șoarecii au fost din nou analizați. Cercetătorii au descoperit că bacteriile „prietenoase” se schimbaseră în mod negativ, mai ales în rândul șoarecilor cu diete mai puțin sănătoase. În intestinele șoarecilor care fuseseră supuși unei diete occidentale, bacteriile E. coli Nissle 1917 au suferit mutații (pozitive pentru ele, negative pentru organismul gazdă), care să le ajute să facă față stresului și să descompună mai ușor carbohidrații.
Studiul nu este însă menit să te facă să îți arunci probioticele la gunoi. La urma urmei, experimentele au fost făcute pe șoareci, nu pe oameni. Cercetătorii cred că descoperirile ar putea fi de folos pentru viitoarele medicamente. „Putem folosi principiile evoluției pentru a crea un medicament mai bun, care este modelat cu grijă pentru oamenii care au nevoie de el”, a zis Dantas. „Aceasta este o oportunitate, nu o problemă”. A.S.
