Moscova ar fi investit 11.453.000 de euro în campania electorală a fostului preşedinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care a candidat pentru al doilea mandat la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020, însă fără succes, fiind învins de contracandidata sa proeuropeană Maia Sandu, dezvăluie joi publicaţia Ziarul de Gardă din Chişinău, citând un articol apărut în ziarul german Bild, care susţine că dispune de documente ce ar conţine probe în acest sens.
Potrivit mass-media citate, 4 milioane de euro din suma respectivă erau destinate ca mită pentru 'candidaţii prietenoşi' care urmau să implementeze politicile Kremlinului în Republica Moldova după alegeri; 528.000 de euro erau destinate unor 'proiecte media' de propagandă, 393.000 de euro – pentru mituirea observatorilor străini la alegeri şi jumătate de milion de euro pentru 'procesarea rezultatelor de către Comisia Electorală' – 'ultimul as' din mâneca Kremlinului, în cazul că propriul candidat urma să piardă alegerile.
Pentru a atribui mai multă greutate celor dezvăluite, Bild publică un document în facsimil, redactat în limba rusă, cu repartizarea sumelor respective, scrie Agerpres.ro.
În iulie 2020, conform dezvăluirilor Bild, citat de Ziarul de Gardă, Serviciul de Informaţii şi de Securitate al Republicii Moldova (SIS) a identificat numeroase 'proiecte' pe care Kremlinul le implementa sau intenţiona să le implementeze pentru a influenţa alegătorii, între care şi aşa-numitul 'proiectul Adolf' al cărui scop era demoralizarea taberei proeuropene.
În cadrul 'proiectului Adolf', urmau să fie realizate mai multe videoclipuri pentru care Moscova ar fi fost pregătită să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de filmare şi costuri de producţie.
Mesajul direcţionat către simpatizanţii candidatului proeuropean – Maia Sandu – era că niciunul dintre candidaţi nu îşi va respecta promisiunile, de aceea a merge la vot este inutil.
Pe de altă parte, serviciile secrete ale Rusiei planificau „Proiectul plictisitor”. Și aici, patru videoclipuri pe Facebook urmau să fie generate pe parcursul a trei luni cu un protagonist principal și speranța era că actorul va fi plasat în talk-show-uri naționale.
Un actor „bine-cunoscut, pro-european”, „poate proprietar de club de noapte”, ar trebui să pună la îndoială moderat și politicos obiectivele partidelor pro-occidentale și să aducă în dicuție contradicții din ce în ce mai mari.
„Ar trebui să critice toți politicienii, dar să se concentreze în principal pe Maia Sandu”, a declarat serviciul secret în analiza sa.
„Vestea va fi că nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”, – acesta trebuia să fie mesajul „proeuropenilor” cumpărați.
Cu videoclipurile și aparițiile sale în discuții și emisiuni, actorul amator ar fi trebuit să „ producă probleme între electoratul partidelor extremiste de dreapta (de fapt pro-occidentale, ed. ), astfel încât să nu voteze contra-candidatul lui Dodon în a doua rundă”. Și pentru acest proiect media au fost bugetate 10.000 de euro.
Proiectul „Moldova cremoasă” trebuia să producă un canal de Telegram proeminent care „cu 80% știri adevărate și 20% știri false” ar fi trebuit să zdruncine încrederea cetățenilor în politică și astfel să îi împiedice să voteze. În timp ce canalul ar fi trebuit să transmită în continuare conținut critic pentru socialiști în faza sa de creștere, „poziția politică s-ar schimba apoi și ar cere un lider puternic ( socialist) care să poată scoate țara din criză”.
Proiectul „Moldova dependentă” urma să fie folosit un alt canal de Telegram pentru a expune „canalele populare de Telegram pro-occidentale ca dependente și parțiale și pentru a scoate la lumină adevăratele motive ale autorilor”.
Pentru fiecare canal de Telegram, serviciul secret al Rusiei a planificat că angajeze un director (1000 de euro pe lună) și doi „jurnaliști” (câte 400 de euro pe lună fiecare).
Proiectul „Zoo-Zeitung” trebuia să fie o nouă revistă săptămânală de satiră care îi înfățișează pe toți cei opt solicitanți prezidențiali ca animale și „își bate joc de calitățile negative ale unor candidați și de calitățile pozitive ale altor candidați într-un mod absurd și ușor de înțeles de către toți oamenii.
Proiectul „Maidan”, numit după Piața Independenței din Kiev, a fost destinat recrutării a numeroși manifestanți anti-ruși în vestul Ucrainei cu puțin înainte de alegerile din noiembrie și organizarea de excursii cu autobuzul în Moldova pentru ei. Cu toate acestea, în ultimul moment, serviciul secret al Moldovei ar fi trebui să fie informat cu privire la „conspirații de lovitură de stat care urmează să aibă loc” pentru a genera artificial știrile despre o lovitură de stat pro-occidentală planificată în Moldova. Și aceasta ar fi trebuit să descurajeze alegătorii pro-occidentali ca să se prezinte la urne și să ofere alegătorilor pro-ruși o motivație suplimentară.
În alte zece „proiecte”, Kremlinul a planificat acțiuni de influență, de la aplicarea în masă a autocolantelor printr-un canal de „horoscop politic” pe YouTube până la amenințările cu bombă în timpul numărării voturilor ( în cazul în care candidatul susținut de Kremlin pierde) pentru a înlocui buletinele de vot.
Publicația mai notează că „chiar dacă serviciile moldovenești au reușit să oprească în timp util unele dintre operațiunile de influență din vara anului 2020”, serviciile secrete europene avertizează ziarul BILD: „Ceea ce am experimentat în Moldova ar putea fi un plan pentru viitoarele alegeri federale din Germania”. Din „proiectele” pentru Moldova, Rusia arată „modul în care Kremlinul poate fi creativ atunci când vine vorba de sabotarea alegerilor democratice”.
SIS a reuşit să oprească în timp util unele dintre operaţiunile de influenţare a alegătorilor moldoveni în vara anului 2020, potrivit media citate, care adaugă că serviciile secrete germane manifestă temeri că planurile pe care Moscova le-a proiectat pentru Republica Moldova le-ar putea utiliza la viitoarele alegeri federale din Germania.
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), al cărui lider este Igor Dodon, a calificat drept 'calomnios' articolul din Bild, potrivit Ziarului de Gardă.
'Partidul Socialiştilor îşi exprimă indignarea în legătură cu invenţiile calomnioase din articolul Bild, distribuite de o serie de mass-media care o susţin pe Maia Sanda şi partidul PAS, aflat sub controlul acesteia. PSRM respinge categoric aceste acuzaţii şi declară că finanţarea campaniei prezidenţiale a lui Igor Dodon, precum şi întreaga activitate a Partidului Socialiştilor a fost şi se desfăşoară pe baze legale, în strictă conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Partidul Socialiştilor şi candidatul său, Igor Dodon, nu au primit în ajutor niciun ban din exterior pentru desfăşurarea campaniei electorale', se menţionează într-o reacţie a PSRM.
Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) la funcţia de preşedinte, a obţinut cele mai multe voturi în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, organizat la 15 noiembrie 2020, devenind astfel prima femeie preşedintă a Republicii Moldova, notează Ziarul de Gardă.
Aceste dezvăluiri intervin în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie în Republica Moldova, la care PSRM participă în cadrul unui bloc electoral comun cu Partidul Comuniştilor, al lui Vladimir Voronin.
