Medicul Dan Grigorescu, seful sectiei de Chirurgie Plastica si Reconstructiva a Spitalului din Brasov, a scris, marti, ca Legea salarizarii unitare, prezentata ca una „minunata, perfecta chiar”, s-a dovedit „mai plina de gauri decat un <svaiter> original”, vorbind despre situatia din sanatate.
Chirurgul Dan Grigorescu a scris pe pagina sa de Facebook, ca guvernantii au marit salariile medicilor la nivelul anului 2022, insa au omis ca, daca li se vor aplica sporurile specifice fiecarui loc de munca, veniturile nete vor ajunge la un nivel foarte mare.
„La inceput au pus de-o lege nou-nouta, dupa cum <a vrut muschii lor>. O lege pentru toti bugetarii, deci si pentru cei din sanatate. <Este minunata, perfecta chiar!> – o (si se) laudau ei completand zilnic flip-chart-urile din studiourile televiziunilor <de casa>, ca reactie la criticile unora care vedeau ca Legea 153 a salarizarii unitare e mai plina de gauri decat un <svaiter> original. <Sunt bani!> a devenit imediat mai apoi leit-motivul fiecarei iesiri publice a guvernantilor. Nu minteau. Erau. <Decat> ca nu suficienti! Aoleu! Dar cum asa? Simplu! Pentru ca atunci cand au aprobat salariile de baza ale medicilor si asistentilor medicali (acelea din 2022 date cu patru ani inainte) au omis sa inteleaga ca, daca li se vor aplica sporurile specifice fiecarui loc de munca, veniturile nete se duceau mai sus decat doreau ei <sa se dea> (…) In disperare de cauza (pentru ca deja apucasera sa promita public), <artizanii din umbra> ai legii au imaginat o gaselnita: plantarea unei <stramtori> in calea veniturilor promise. O adevarata <Scilla si Caribda financiara>, cu rol de strivire a castigurilor nete, obtinuta prin taierea sumelor necesare platii sporurilor la maxim 30% din suma totala a salariilor din bugetul de cheltuieli salariale ale ordonatorilor superiori de credite ale spitalelor, fie ca erau ministere sau autoritati publice locale. Asta desi se stia ca pe plan national, in medie, acest procent era de peste 45%!”, a spus dr. Grigorescu Dan.
Seful sectiei de Chirurgie Plastica si Reconstructiva a Spitalului din Brasov a mai adaugat ca reducerea cu o treime a veniturilor nu se aplica doar celor cu salarii marite din Sanatate, ci tuturor categoriilor profesionale din domeniu, in numar de doisprezece.
”O brambureala generata de aplicarea acelorasi prevederi legale, insa in conditii diferite, generatoare de multiple discriminari justitiabile. Aceste discriminari pot fi incluse in urmatorul cadru: s-a ajuns ca medici sau asistenti medicali, lucrand in spitale de acelasi rang din aceeasi tara, avand acelasi numar de ore lucrate lunar in aceeasi specialitate, avand aceeasi vechime si aceeasi pregatire, sa fie platiti diferit, in functie de institutia careia i se subordoneaza spitalul respectiv si, chiar mai inacceptabil, de modul de gandire al managerului fiecarui spital in parte!”, a mai spus dr. Grigorescu Dan.
Acesta explica faptul ca sunt spitale care au ordonator de credite ministere sau care tin de consilii locale sau judetene.
”Si acum, argumente. Primo: Sunt spitale care au ca ordonator de credite ministere. Ministere, nu doar Ministerul Sanatatii! Discutam deci, in plus, de Ministerul Apararii (spitale militare), Ministerul Transporturilor (spitale CFR), Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, SRI. Sunt si spitale care „tin” de Consilii Judetene, altele de Consilii locale. Elementul comun este acela ca fiecare dintre acesti ordonatori de credite au bugete diferite pentru cheltuieli salariale, unele mai mari decat altele. Fiecare dispune, deci, de o anvelopa de sporuri diferita, dupa cum au stabilite sporuri diferite pe categorii de activitate, si, ceea ce e si mai diferit, au un numar total diferit (procentual vorbind) de angajati carora li se aplica sporuri. Pai atunci cum sa oferi aceleasi venituri rezultand dintr-un salariu de baza identic la care se vor aplica sporuri in valoare procentuala diferita stabilita doar in functie de cati bani s-au alocat spitalului in care lucrezi? Alocare care poate fi discretionara, respectiv diferita pentru spitalele din subordinea aceluiasi ordonator de credite?”, a mai afirmat dr. Grigorescu.
De asemenea, el mai arata ca managerii au avut ”libertatea” de a face ce cred ei de cuviinta in lipsa normelor de aplicare a Regulamentului de sporuri.
”Asa ca, in situatia unui buget insuficient au fost adoptate, in principal, doua strategii: a) sporuri la maxim, ca in februarie 2018, pentru cele peste 10 categorii de angajati carora nu li s-au marit salariile, si la minim medicilor si asistentilor medicali. De ce? Pentru ca primilor sa nu le scada salariile cu niciun banut (sa nu protesteze, etc), iar celorlalti sa li se poata inchide gura cu argumentul: V-a crescut salariul! Ce mai vreti? Rezultanta: discriminare, atat timp cat in aceeasi sectie unii iau spor maxim, iar ceilalti minim! Sa generezi discriminare doar pe criterii de liniste institutionala, nu mi se pare corect! Si b) sporuri diminuate proportional pentru toti (ceea ce mi se pare corect si juridic!), ceea ce a dus la scaderi salariale pentru categoriile cu salarii nemarite. Rezultanta: „galagie sociala”. In acest caz, afara cu managerii respectivi, au spus politicienii, acuzandu-i ca sunt nepriceputi. Problema de maxima gravitate a aparut atunci cand diminuarea sporurilor a ajuns la un nivel mai mic si decat minimumul legal prevazut in Regulament!”, potrivit medicului Grigorescu Dan.
Seful sectiei de Chirurgie Plastica si Reconstructiva a Spitalului din Brasov mai sustine ca paradoxal este ca cele mai performante spitale ca si complexitate a actului medical sunt arondate bugetar institutiilor mai sarace, care nu dispun de posibilitatea de a-si plati corespunzator personalul. Astfel medicii de aici castiga mai putin decat cei din zone de mult mai mica performanta si complexitate.
”Aflam de la doamna Ministru al Sanatatii ca la spitalele unde s-a iesit la proteste s-au <gasit solutii>. Care or fi acelea? Nu cumva s-au alocat ceva bani din rezervele ministeriale pentru a stinge focarele cele mai periculoase pentru <stabilitatea guvernamentala>? Ca atunci nu mai e vorba doar de o discriminare inevitabila, ci si de una politic asumata punctual, de tipul: celor care nu fac <liniste la galerie> le dam satisfactie, celorlalti, pace buna!”, a mai scris medicul.
Ulterior, ministerul Muncii a precizat ca: "Plafonul de 30% sporuri exista si in vechea Lege a salarizarii, si anume in Legea cadru nr. 284/2010, care, la art. 22, alin. 1, prevede: „Suma sporurilor, compensatiilor, primelor si indemnizatiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depasi 30% din salariul de baza (…)”.
Mai mult decat atat, vechea lege a salarizarii prevedea, la alin. 2 al art. 22, chiar si faptul ca „suma sporurilor, compensatiilor, primelor si indemnizatiilor individuale nu va depasi 30% din salariul de baza (…)”. Legea 153/2017, astazi in vigoare, nu mai prevede si o limitare individuala pentru toate categoriile, fiind introduse exceptii pentru sistemul sanitar, cel de aparare, ordine publica si securitate nationala, tocmai pentru ca personalul din anumite categorii, care isi desfasoara activitatea in conditii speciale, sa poata primi sporuri mai mari de 30%".
Sursa citata spune ca sporurile din Sanatate nu au depasit plafonul de 30% pana la derogarea data prin OUG 9/2017, insa si aceasta prevedea ca ele trebuie sa se incadreze in prevederile bugetare alocate.
"Derogarea a fost facuta tocmai pentru ca veniturile personalului sa fie satisfacatoare, pana la intrarea in vigoare a Legii 153/2017 si a Regulamentului de sporuri, care a fost elaborat ulterior de ministerul de resort. Numai ca, in practica s-a constatat ca, in unele unitati, diversi angajati, nu intotdeauna cei implicati in actul medical, au primit sporuri care au ajuns si la 115%. Astfel, daca in anul 2016, spre exemplu, cuantumul total al sporurilor pentru conditii de munca a fost, in sistemul de sanatate, de 29%, in 2017 s-a ajuns la o medie de 45%, iar daca includem si cuantumurile aferente garzilor si asigurarii continuitatii, atunci procentul este de 57%. Ceea ce inseamna aproape dublu de cat prevedea fosta Lege a salarizarii 284/2010. Chiar si in aceste conditii, in urma aplicarii Legii 153/2017, salariile medicilor si cele ale asistentelor medicale au inregistrat cresteri spectaculoase incepand cu drepturile aferente lunii martie a anului 2018", anunta reprezentantii Ministerului Muncii.
"Mentionam, de asemenea, ca exista unitati sanitare, precum Spitalul Judetean din Brasov, al caror management a reusit sa creasca veniturile tuturor angajatilor, inclusiv cele ale infirmierelor si brancardierilor, incadrandu-se, in acelasi timp, in plafonul de spor de 30%", se mai arata in raspunsul pentru MEDIAFAX.
In ceea ce priveste salariile brancardierilor, ingrijitoarelor si infirmierelor sursa mentionata precizeaza ca acestea vor creste etapizat, pana in 2022, cu 25% dintre diferenta dintre suma prevazuta in grila din 2022 si salariile astazi in plata.
