Originile obiceiului de a face farse pe 1 aprilie sunt controversate. In acest articol, aflati cateva explicatii plauzibile despre inceputurile zilei pacalelilor. Civilizatiile antice, precum cea romana sau hindusa, sarbatoreau trecerea in noul an in preajma zilei de 1 aprilie. Momentul era o continuare a echinochtiului de primavara, care are loc in 20 sau 21 martie. In Evul Mediu, Anul Nou era sarbatorit in 25 martie.
1 aprilie – ziua pacalelilor. Teoria calendarului
Toate acestea s-au schimbat in 1582, cand Papa Grigore al XII-lea a introdus noul calendar – gregorian – in locul calendarului iulian care era pana atunci in vigoare. Noul calendar propunea ziua de 1 ianuarie drept prima zi a anului. In acel an, Franta a trecut la calendarul gregorian, insa multi cetateni au refuzat sa accepte sau nu au aflat de noua data a Revelionului. Ei sarbatoreau Anul Nou tot pe 1 aprilie. Majoritatea a considerat extrem de amuzanta eroarea “traditionalistilor”, iar acea zi a inceput sa fie marcata de farse, oamenii incercand sa isi pacaleasca prietenii sa creada in lucruri false. Aceasta teorie sustine ca practica s-a raspandit in intreaga Europa, insa este greu de crezut ca explicatia este reala, mai ales ca alte tari au adoptat calendarul gregorian mult mai tarziu. In Anglia, de exemplu, Anul Nou a fost sarbatorit pentru prima oara in data de 1 ianuarie in 1752, iar “ziua pacalelii” era deja de multa vreme cunoscuta in aceasta tara.
1 aprilie – ziua pacalelilor. Teoria bufonului
O alta versiune a fost oferita de profesorul de istorie Joseph Boskin, de la Universitatea din Boston. Acesta sustine ca traditia a inceput in timpul domniei imparatului roman Constantin, care i-a permis, timp de o zi, in 1 aprilie, unui bufon pe nume Kugel sa fie imparat. Kugel a dat un singur decret in mandatul sau, proclamand ziua de 1 aprilie drept sarbatoarea absurdului. Teoria a fost publicata in 1983, insa s-a dovedit a fi, la fel ca multe informatii care circula in ziua de 1 aprilie, doar o alta farsa.
1 aprilie – ziua pacalelilor. Teoria traditiei
Cea mai credibila explicatie se leaga de traditiile antice. Diferite culturi milenare celebrau sfarsitul iernii si inceputul primaverii cu sarbatori care mai de care mai libertine. Romanii organizau un festival numit “Hilaria” in 25 martie, in timp ce hindusii au, in aceeasi perioada, sarbatoarea “Holi”, in care aproape totul este permis. Purim este o sarbatoare la fel de relaxata prezenta in calendarul evreiesc tot la sfarsitul lunii martie, in aceeasi perioada cu obiceiul celtilor de a-l celebra pe Lud, zeul nordic al umorului. Adevarul este undeva la mijloc. Niciun specialist nu a reusit inca sa dezlege misterul originii zilei pacalelilor si este greu de crezut ca secretul va fi descoperit prea curand. Cel mai important este ca de 1 aprilie, toata lumea e datoare cu cel putin o farsa si cu cateva hohote de ras.
