Constantin si Elena. Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt sarbatoriti pe data de 21 mai atat de bisericile ortodoxe, cat si de cele catolice.
Constantin si Elena. Pentru ziua de 21 mai, data la care sunt serbati Sfintii Constantin si Elena, exista o serie de obiceiuri si superstitii care fac referire la vara ce urmeaza sa isi faca aparitia.
Peste 1,7 milioane de romani isi aniverseaza onomastica de Constantin si Elena. Femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma. Pentru ca voia buna sa se adune in familie, se zice ca trebuie sa aducem in casa macar trei fire de bujori imbobociti.
Multi agricultori nu lucreaza de ziua Sfintilor Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului.
Femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, dau cu tamaie si stropesc cu aghiasma; pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.
In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Sfintii Constantin si Elena. Traditia spune ca in ziua acestei sarbatori nu este bine sa te certi cu nimeni. Potrivit credintei, cei care divorteaza, se cearta cu o persoana draga sau nu atat de apropiata ori renunta la o prietenie, vor avea necazuri toata viata pe plan amoros si financiar. De asemenea, in popor se crede ca unul dintre membrii familiei este bine sa duca la biserica trei bujori, flori de lamaita, paine si dulciuri preparate in casa.
MESAJE CONSTANTIN SI ELENA: La multi ani, Elena! La multi ani, Constantin!
Sfintii Constantin si Elena. Pentru ca duhurile rele sa nu ia sporul laptelui, se mai pastreaza datina „sperietoarea vrajitoarelor". In mediul rural, membrii familiei se aduna in mijlocul gospodariei, in jurul unui vas cu lapte. Cu totii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn in vasele in care se fierbe laptele de obicei, strigand incat sa sperie vrajitoarele care le-ar putea fura laptele.
Sfintii Constantin si Elena. In calendarele populare, aceasta zi era cunoscuta mai degraba sub numele de "Constantin Graur" sau "Constantinu Puilor", pentru ca, din aceasta prima zi a verii, pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare, dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie sa tina sarbatoarea, pentru ca puii din gospodarie sa nu fie mancati de ulii.
In ziua Sfintilor Constantin si Elena este bine sa nu se lucreze, pentru ca holdele si strugurii sa nu fie distrusi, iar pana in 21 mai, in unele zone trebuie sa fie semanate porumbul, ovazul si meiul, potrivit traditiei populare.
Sfintii Constantin si Elena: Cercetatorii sunt de parere ca deciziile imparatului Constantinin favoarea crestinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena.
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia, ca fiica a unui hangiu. Ea s-a casatorit in anul 270, cand avea 16 ani, cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar in 272 l-a nascut pe Constantin, in localitatea Naissus (in Serbia de astazi).
Sfintii Constantin si Elena: Elena nu s-a recasatorit si a trait in umbra, departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste si afectiune. In anul 306, fiul sau a fost proclamat de armata romana drept august al imperiului, imediat dupa moartea lui Constantiu Chlorus. El si-a readus mama la curtea imperiala, conferindu-i titlul de “Nobilissima Femina” (Doamna prea nobila).
