Stresul este din ce in ce mai mult invocat in cazul aparitiei unor afectiuni la nivelul organismului. Prin stres intelegem acel factor care provoaca organismului uman o reactie anormala. In sens particular, dar mai apropiat de perceptia generala, prin stres intelegem efort, incordare, tensiune neuropsihica.
”Aparitia si agravarea bolilor cardiovasculare sub imperiul, apasarea stresului psihic si emotional sunt o certitudine. Relatari din cele mai vechi timpuri descriu instalarea brusca a mortii sau a lesinului sub efectul unui stres intens. Stiri de genul: din cauza unei emotii puternice a facut infarct si a murit intalnim la tot pasul. Imi amintesc situatia unui pacient operat pe inima la varsta de 80 de ani. Operatia a decurs foarte bine, pacientul si-a revenit spectaculos dupa interventie, existenta sa a decurs normal inca 3-4 ani, dar a venit un moment in care familia m-a sunat sa ma anunte ca a facut atac cerebral dupa ce i s-a furat ceasul.
Desigur, exista efecte directe ale hormonilor de stres care pregatesc organismul de fuga sau lupta. Cortizolul, adrenalina fac inima sa bata mai puternic si mai rapid, creste tensiunea arteriala si apare riscul de infarct cerebral sau miocardic. Expunerea continua la stres modifica balanta hormonala a organismului, creste tensiunea arteriala, se activeaza mecanismele inflamatorii, vasele se ingroasa si devin spastice, activeaza endoteliul care devine mult mai susceptibil sa fixeze trombocitele si sa formeze un cheag de sange”, precizeaza, pentru Gandul, Claudiu Chivu, medic primar in chirurgie cardiovasculara.
Nevoia de a fuma, de a consuma alimente compulsiv, de a renunta la miscare sau sport sunt numai cateva din efectele nevrozei sau depresiei induse de stres. ”Studii recente au demonstrat un lucru foarte interesant: expresia genica (modul in care se manifesta genele) este modificata de factorii de stres. Asta inseamna ca metabolismul zaharurilor, al grasimilor, tensiunea arteriala, masa corporala, care sunt asociate cu bolile cardiovasculare, pot fi modificate usor prin acest proces. Mai mult decat atat, experimentele efectuate pe soareci sugereaza ca expresia genica nefavorabila poate fi transmisa descendentilor”, mai spune specialistul.
Cum putem lupta impotriva stresului? Singura modalitate de a-l evita este aceea de a schimba mediul, dar lucrurile nu sunt atat de simple. ”Asa cum o partida buna de pescuit presupune participarea in egala masura atat a pescarului, cat si a pestelui, la fel si actiunea stresului presupune participarea excesiva a subiectului la actiunea factorului de mediu. Reactionam diferit la stimuli de acelasi fel. Faptul ca un element de mediu de genul vreme ploioasa afecteaza major tonusul unor oameni, in timp ce altii nu au nici o perceptie negativa, ne dovedeste odata in plus ca stresul ne poate afecta in functie de starea noastra psihica. De aici si concluzia ca putem aborda pozitiv elementele de instabilitate, agresiune din mediu, limitand astfel impactul acestora asupra sanatatii sistemului cardiovascular si a intregului organism. Acesta ar putea fi primul nivel de actiune al profilaxiei, si probabil cel mai eficient. Celelalte niveluri ale profilaxiei care tin de corectarea unor constante biologice sau obiceiuri influentate de stres (grasimile din sange, acidul uric, glicemia, tensiunea arteriala, fumatul, tulburarile somnului) sunt etape din ce in ce mai costisitoare ale unei batalii care nu poate fi complet castigata, iar asta pentru ca tratam efectul, nu cauza problemei”, concluzioneaza Claudiu Chivu, medic primar in chirurgie cardiovasculara.
