Efectele noii legi a comertului alimentar, intrata in vigoare in iulie, ii face pe o parte dintre producatorii din industria alimentara sa isi doreasca reintroducerea posibilitatii de a plati “taxele de raft”. Au nevoie de ele pentru a-si putea duce marfa in magazine si a-si promova produsele.
Noua lege a comertului alimentar (Legea 150/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare) continua sa bulverseze piata si sa genereze pareri contradictorii, inclusiv in randul producatorilor romani, cei pentru care s-a gandit, de fapt, acest act normativ. Exista deja asociatii din industria alimentara care solicita o noua modificare a legii astfel incat o parte dintre taxele de servicii (denumite si taxele de raft) sa poata fi percepute in continuare de marile lanturi de magazine. Pe de alta parte, Liga Fermierilor- LAPAR- isi mentine punctul de vedere si afirma ca o parte dintre retaileri au reusit deja sa faca fata noilor reglementari legislative.
“Dorim modificarea legii, in sensul ca facturarea si plata serviciilor sa fie posibile in viitor asa cum erau si pana acum- cu mentiunea ca acestea sa fie solicitate de catre furnizor. (…) Exista servicii de care furnizorii au nevoie si este firesc ca ele sa fie platite in mod transparent. Or, in conditiile actualei legi, aceste plati nu se pot face decat apelandu-se la diverse variante care nu sunt transparente”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Mihai Visan, director executiv Romalimenta, federatia care grupeaza majoritatea asociatiilor/patronatelor din industria alimentara, alaturi de mari firme procesatoare, autohtone si multinationale.
Amintim ca, potrivit Legii 150/2016, retailerilor le este interzis sa solicite facturarea sau refacturarea si sa incaseze taxe pentru servicii, iar termenele de plata sunt reduse la 30 de zile calendaristice pentru majoritatea produselor, respectiv la 7 zile calendaristice pentru produsele proaspete.
Taxe dezirabile vs taxe abuzive
Oficiali Romalimenta atrag atentia ca exista anumite categorii de servicii prestate de retaileri de care producatorii romani au nevoie si care trebuie, in mod evident, platite. Este vorba despre serviciile ce tin de logistica- transportul marfii catre anumite puncte logistice ale retailerilor si depozitarea marfii in depozitele magazinelor- si cele ce tin de marketing- plasarea produselor pe raft, suprafata mai mare de expunere, amenajarea unor gondole speciale, prezenta in cataloagele de promovare ale retailerilor. etc.
“Majoritatea producatorilor nu au capacitatea logistica sa livreze marfa in toate magazinele unui retailer, asa ca au nevoie sa livreze intr-un singur punct de unde marfa este preluata de comerciant. De asemenea, nu au capacitatea de a depozita marfa si nu este convenabil sa inchiriezi spatii, cand acest lucru poate fi facut de catre retailer”, explica Visan.
In ceea ce priveste serviciile de marketing, oficialul Romalimenta apreciaza ca, in contradictie cu viziunea care a dus la elaborarea acestei legi, producatorii sunt mult mai vulnerabili decat inainte. Pentru ca toate serviciile de marketing se platesc acum, conform legii, dar intr-un mod netransparent. “Acum, pentru ca aceste servicii nu mai pot fi platite ca atare, suntem nevoiti sa apelam la tot felul de solutii care mai mult complica lucrurile si care nu ne confera garantia ca magazinele respecta solicitarile noastre”, a mai declarat oficialul Romalimenta.
Acesta explica faptul ca, anterior intrarii in vigoare a legii, producatorii incheiau cu retailerii contracte referitoare la serviciile de marketing pe care comerciantii trebuia sa le presteze contra unei sume de bani. Aceste acorduri scrise le ofereau furnizorilor siguranta ca magazinele isi respecta obligatiile. Acum, plata acestor taxe nu mai este posibila, asa ca cele doua parti apeleaza la metoda discountului, fara ca furnizorul sa aiba siguranta ca retailerul se achita de obligatii. “Cum aceste taxe nu mai pot fi platite, se scade pretul de lista. Dau un exemplu. In loc sa vinzi cu 8 lei, vinzi cu 6 si diferenta este pentru acest tip de servicii. Dar ce fac daca magazinul nu pune marfa acolo unde am cerut?”, se intreaba retoric Visan.
Sunt mai multe sau mai putine produse romanesti pe rafturi? Retailerii isi reduc comenzile
Suntem inca in sezon pentru legume si fructe romanesti, iar legea este in vigoare doar de o luna, asa ca la aceasta intrebare nu exista inca un raspuns transant. Unii producatori atrag insa atentia ca ar putea aparea probleme, ca urmare a obligativitatii ca produsele proaspete sa fie achitate de catre retaileri in termen de cel mult 7 zile, dar mai ales urmare a faptului ca definitia produselor proaspete este extrem de laxa. “Conform actualei definitii, peste 50% dintre produse sunt proaspete. Vorbim despre toate lichidele, despre paste, biscuiti, cascaval sau miere. Or aceste produse au termene de valabilitate de 30, 60 sau chiar 90 de zile, iar retailerul nu are niciun interes sa plateasca in sapte zile o marfa pe care el o poate vinde in 90. De aceea, constatam o diminuare a cantitatilor cerute de magazine. Cumpara doar ce vand intr-o saptamana, astfel ca in fabrici au inceput sa creasca stocurile, iar costurile noastre cresc”, mai explica oficialil Romalimenta. Acesta nu exclude varianta ca retailerii sa apeleze la mai multe importuri in cazul produselor pentru care nu exista obligativitatea de a fi achizitionate in proportie de 51% de pe lantul scurt (carne, legume, fructe, miere, oua, lactate si produse de panificatie).
Ce spun fermierii
Presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, Laurentiu Baciu, sustine insa ca fermierii sunt multumiti de prevederile legii si ca nu trebuie sa mai aiba loc discutii pe tema modificarii acestei legi. “Legea trebuie respectata. Exista lanturi de magazine care au aratat deschidere totala fata de producatorii romani si care functioneaza dupa legea noua. Altii mai spera inca ca prin lobby mai pot schimba legea. Fac in continuare abuzuri si cauta solutii pentru a nu pierde nimic”, a declarat Laurentiu Baciu.
Mentionam ca exista si alte asociatii din industria alimentara care nu si-au exprimat inca pozitia in legatura cu modificarea noii legi a comertului alimentar. La discutiile pe tema normelor metodologice de aplicare a Legii comertului alimentar, care vor aparea in aproximativ doua luni, au mai participat asociatiile EcoLegum Vidra, PROAGRO si Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania.
