Revelionul se sărbătoreşte (aparent) la fel în toate ţările lumii. El are ingrediente de bază: mâncare, băutura, petrecere, muzică, bună dispoziţie şi speranţe pentru noul an. De la ţară la ţară există însă obiceiuri mai puţin cunoscute, specifice zonei, culturii, tradiţiei şi istoriei acelei tari. Revelionul devine un mix între vechi şi nou şi este cu atât mai delicios şi curios să afli cum e la alţii cu această ocazie.
Pornim într-o scurtă călătorie pe glob, ca să vedem cum se trăieşte trecerea dintre ani prin China, Brazilia, America, Africa, Spania, Italia, Danemarca, Germania, Ungaria, Rusia şi America. Hai cu noi!
Chinezii
Noul an chinezesc se numeşte „Yuan Tăn”. Sărbătoarea trecerii în noul an este faimoasă şi plină de culoare la chinezi. Anul nou tradiţional la chinezi se bazează pe calendarul lunar şi poate să pice între 1 ianuarie şi 19 februarie. Petrecerile specifice acestui moment durează 10-15 zile cu artificii, tobe şi cimpoaie. Chinezii cred că aceste sunete puternice alunga spiritele rele şi aduc noroc. Oamenii fac schimb de plicuri roşii ce conţin monede de aur ca simbol de prosperitate.
Danezii
Sună surprinzător dar este foarte frecvent că oamenii să îşi găsească pragul uşii plin de cioburi de farfurii sparte. Căci aşa este obiceiul de anul nou în Danemarca. Pe durata anului, oamenii îşi păstrează farfuriile de care nu mai au nevoie ca să le spargă în dreptul uşilor caselor de Revelion. Cu cât mai multe farfurii ai spart, cu atât mai mulţi prieteni vei avea în noul an. Aşa spune tradiţia danezilor.
Afro-americanii
Anul Nou se numeşte Ziua Empanciparii. În 1863 aavut loc Proclamaţia de Emancipare care a anunţat abolirea scalviei şi a fost citită în Boston. În toate bisericile afro-americane se ţin slujbe. Iar tradiţia culinară implica servirea de macaroane cu caşcaval, mâncare de fasole şi napolitane speciale care simbolizează banii, norocul şi prosperitatea în noul an.
Grecii
1 ianuarie este cea mai importantă zi din istoria Greciei. Ea nu semnifica nu doar noul an, ci şi sărbătoarea Sfântului Vasile. Se face o pâine specială de an nou de către toţi membrii familiei. Se baga un bănuţ în aluatul pâinii; el aduce noroc şi avere în anul următor. Pâinea dulce se împarte tuturor.
Germanii
În mod tradiţional, germanii sărbătoresc noul an cu multe petreceri la care cânta, dansează, mănâncă, beau, se veselesc cu prietenii. Un obicei mai puţin cunoscut nouă este jocul lor special de an nou. Ei aruncă plumb topit în apă rece ca să li se arate viitorul în funcţie de forma pe care o ia plumbul întărit în apă. Dacă plumbul ia formă de inimă sau de inel, semnifică o nuntă, dacă ia formă de vapor înseamnă călătorii iar dacă ia forma unui purcel reprezintă noroc la multă mâncare.
Brazilienii
Locuitorii aceastei tari spectaculoase prin petrecerile sale pe plajă sărbătoresc Revelionul cu mare fast. Oameni de pretutindeni li se alătura ca să întâmpine noul an în stilul brazilian. Cele mai populare locuri rămân plajele din Copacabana sau Rio de Janeiro.
O tradiţie a locului este carnavalul brazilian de an nou la care oamenii se costumează în ţinute foarte colorate şi stridente şi dansează pe ritmuri tradiţionale că samba, frevo sau forro. Lumea mănâncă linte şi orez, că mâncăruri tradiţionale de an nou ca să aibă noroc şi prosperitate în viitor.
Ungurii
Tradiţiile ungureşti sunt respectate încă în mare proporţie de populaţia tânără a Ungariei. Un obicei foarte cunoscut este acela de a se da foc efigiilor unui personaj denumit Jack Straw, cunoscut ca fiind un simbol al răului şi ghinionului din anul trecut. De Revelion, ungurii ard pe Jack Straw care este purtat prin localitate înainte să i se dea foc. Anul nou în Ungaria este şi Sylverster întrucât pe 31 decembrie este sărbătoarea Sfântului Silvestru care se spune că a trăit în secolul al patrulea.
În Ungaria se zice că numai bărbaţii trebuie să ureze La mulţi ani şi astfel vor purta acelei persoane noroc. Femeile nu au voie să coasă de anul nou altfel se spune că va coase ouăle găinii între ele şi aceasta nu va mai face ouă în anul următor. După o noapte plină de consum de băutură, în zori, de anul nou, ungurii mănâncă numai ciorba de varză. Mâncarea de porc cu varză aduc noroc în noul an.
Mexicanii
Un obicei al lor este acela de a avea pregătită la miezul nopţii o pâine specială cu un ban în compoziţie şi care se împarte tuturor celor prezenţi. Cel ce nimereşte banul este considerat cel mai norocos. Un alt obicei mexican este să se joace de anul nou un joc în care fiecare trebuie să scrie evenimentele bune şi rele pe care le-a trăit în anul ce se încheie. Listele se fac până în miezul nopţii. La 12 noaptea oamenii sunt rugaţi să arunce listele în foc până devin scrum. Jocul tradiţional simbolizează pentru ei eliminarea tuturor vibraţiilor negative din trecut şi în acelaşi timp înseamnă un nou început.
Spaniolii
În Spania se sărbătoreşte noul an cu multă grandoare. Ca şi obicei, se spune că spaniolii stau mai mult în casele lor până la 12 noaptea când toată lumea aşteaptă să audă cum bate faimosul ceas din Madrid Puerta del Sol. Evenimentul este televizat şi numai după ce s-a făcut miezul nopţii prin bătăile faimosului ceas, oamenii încep să iasă din casele lor.
După aceea, lumea se duce la prieteni, se întâlnesc şi petrec, în cluburi, restaurante, discoteci. Dansul este o tradiţie în Spania de anul nou; în oraşe mari ca Madrid sau Barcelona oamenii ies pe străzi şi dansează până în zori, costumaţi în culori vii şi ţinute strălucitoare în timp de mii de artificii îi acompaniază.
Italienii
Aşa cum era de aşteptat, în Italia acesta este un nou prilej de petrecere şi bucurie gălăgioasă. Sărbătoarea intrării în noul an începe prin decoraţiunile ce umplu 380 casele şi locurile de muncă şi în care predomina culoarea verde.
Italienii poartă haine noi în zilele de final de an şi început de nou an şi fac schimb de daruri între ei. Sunt foarte atenţi ce oferă celor dragi căci cadourile de Revelion joacă un rol vital ca şi simbol al norocului din noul an. Ceeace poartă noroc sunt dulciurile, fagurele de miere, aurul, argintul, monedele şi lămpile.
Mierea înseamnă că ai parte de un an dulce şi trăit în pace; aurul sau alte metale preţioase semnifica prosperitatea iar lămpile sunt oferite pentru a lumina drumul anului ce începe.
Ruşii
Anul nou tradiţional are loc în Kremlin. Aici, mai mult de 50.000 persoane se adună să participe la festivităţi iar biletele se vând cu multe săptămâni înainte de marele eveniment anual. Mesele ruseşti de an nou conţin carne şi cartofi. Oamenii organizează petreceri alături de cei dragi. Cel mai cunoscut obicei este acela de a decora un copac numit ‘Novogodnaya Yolka’ care este împodobit ca un brad de crăciun. Are în el dulciuri şi în vârf o stea strălucitoare. Pregătirile Revelionului la ruşi încep de la jumătatea lunii decembrie şi străzile sunt decorate cu jucării, steaguri, postere şi multe lumini.
În vechea Uniune Sovietică, în loc de Moş Crăciun există Moş Gerilă care avea şi o zână bună pe nume Zâna Zăpezii. Ea are rolul să îl ajute pe Moş Gerilă să distribuie dulciuri şi jucării la copii. Moş Gerilă seamănă cu Moş Crăciun, are barbă şi o burtă mare şi cară după el un sac plin cu jucării. Singura diferenţa este că Moş Gerilă poartă haine albastre în timp ce Moş Crăciun are haine roşii. Ruşii continua să folosească acest simbol de an nou.
Un alt obicei celebru al ruşilor este acela prin care ei cred cu tărie că orice dorinţă îşi vor pune de anul nou, aceasta se va împlini. Pentru asta, ei îşi scriu dorinţă pe o hârtie, aşteaptă să se facă ora 12 şi apoi o ard la lumina lumânării. Apoi pun această cenuşă în paharul cu şampanie pe care îl beau cu totul.
Americanii
Aceştia folosesc revelionul ca un pretext de a ieşi din case şi a petrece destul de mult pe străzi cu mare fast şi bucurie. Toată lumea aşteaptă aceste zile de petrecere şi fac pregătiri din timp.
Oamenii se adună inclusiv că să se uite la meciuri de fotbal care au loc pe stadioane.
Un simbol al trecerii dintre ani este celebră locaţie Times Square din New York unde americanii se adună cu zecile de mii ca să întâmpine noul an. Ceilalţi americani privesc acest moment de acasă de la televizor alături de cei dragi. Totul în jurul lor, oriunde s-ar afla, este excesiv de decorat şi colorat.
Se presupune că fasolea din boabe negre este norocoasă aşa că ea este gătită în prima zi din noul an în felurile moduri.
În America de sud, oamenii crează personaje ca nişte sperietori de ciori care sunt puse în afara casei şi care sunt umplute cu ziare, hârtii sau lemne de foc şi îmbrăcate ca un om. Ea simbolizează anul care a trecut.
La miezul nopţii, oamenii mai în vârstă din familie trebuie să dea foc sperietorii, semnificând faptul că răul din vechiul an dispare şi nu vine şi în noul an. Sperietoarea arde în timp ce sunt pornite şi artificii în jurul său ca să adauge culoare şi spectaculos. Copiii apreciază foarte mult acest obicei.
În orice ţară v-aţi afla şi după orice obicei veţi petrece, să aveţi o petrecere de Revelion pe cinste!
